Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea menționează că băncile din țara noastră se confruntă cu un nivel foarte înalt de lichiditatea excesivă. Aceasta reprezintă o parte din depuneri a băncilor care nu sunt în rezervele obligatorii și care ar putea fi utilizate pentru a desfășura o activitate de creditare.

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Statul va garanta 50% din soldul creditului şi va asigura restricționarea mărimii ratei dobânzii aplicată la creditele ipotecare prin programul ”Prima casă”. Un proiect în acest sens este propus de Ministerul Finanţelor.

Cum urmează a fi determinată durata de funcționare utilă a mijloacelor fixe achiziționate cu durata utilă neconsumată, expirată sau pentru care nu se cunosc datele de identificare? În Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003 (în continuare – Catalog), sunt prezentate clasificarea mijloacelor fixe și activelor nemateriale, precum și duratele de funcționare utilă a fiecărei familii de mijloace fixe și active nemateriale.

Trăim într-o eră a economiei și afacerilor digitale. În economie startup-urile sunt la ordinea zilei. Asistăm la uberizarea muncii, pentru că generațiile tinere vor să dispună de mai mult timp și să lucreze per proiect. Companiile vor închiria angajați pentru proiecte, vor lucra cu experți part time și vor apela la metode mai flexibile de contractare a potențialilor angajați. Corporațiile se întrec la nivelul de capitalizare a banilor. Iar piața locală are nevoie de joburi noi, de specialiști care să traducă economia pe înțelesul tuturor.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Conform Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, desfăşurarea activităţilor de comerț conform poziţiilor 1.1 şi 1.2 din anexa la lege, se permite doar în cadrul pieţelor comerciale create în condiţiile art. 12 din Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Acest lucru este prevăzut de proiectul legii bugetului de stat pentru 2017, prezentat de Ministerul Finanţelor pentru dezbateri publice. Cel mai mare donator urmează să devină Comisia Europeană, de la care sunt aşteptate granturi şi credite în sumă totală de 143,9 mil. euro (3 mld. 324,1 mil. lei).

Care sunt formulele contabile pentru evidenţa mărfurilor de consignaţie? Pentru a răspunde la această întrebare, vom aplica prevederile Codului Civil (CC) și Codului Fiscal (CF) ale Republicii Moldova.

Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

În cazul în care întreprinderea nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru realizarea planului de investiții, aprobat de adunarea generală a acționarilor societății pe acțiuni sau consiliul de administrație al întreprinderii de stat, acestea vor fi scutite de obligativitatea plății dividendelor. Un proiect în acest sens este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Работая в качестве фрилансеров, „представители свободной профессии” в области информационных технологий (ИКТ) пользуются множеством преимуществ по сравнению с офисными работниками, включая свободу и независимость (свобода выбора работы, свобода выполнения работы с любой точки местонахождения и др.), и данный факт является неоспоримым. Однако, свобода влечет за собой и определенные обязанности. Уплата налогов и сборов с доходов полученных от фриланс деятельности является одной из них, которую многие фрилансеры очень не любят или даже полностью игнорируют данное обязательство.

Ceremonia de semnare a Acordurilor de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare privind Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Energetic și a Acordului de Grant între Republica Moldova, Î.S. Moldelectrica și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, în valoare totală de 100 mil. euro, 60 mil. euro fiind sub formă de împrumut, iar 40 mil. euro – grant a avut loc ieri, 26 septembrie, la Ministerul Finanțelor. În cadrul evenimentului ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat că acest proiect va contribui la modernizarea sistemului energetic al Republicii Moldova prin construcția stației back-to-back la Vulcănești și construcția unei linii de interconectare între sudul țării și Chișinău.

Conform Registrului de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova, ținut de Agenția Servicii Publice, în intervalul 22 aprilie — 7 mai curent sunt create 455 entități noi din totalul celor 232331 de întreprinderi incluse în Registru. În luna aprilie curent, în Registrul respectiv erau la evidență 231876 întreprinderi. Comparativ cu luna mai 2018, numărul acestora a crescut cu 5445. Totodată, în luna mai 2017, în Registru se regăseau 220023 de întreprinderi, iar în mai 2016 – 214407, numărul acestora sporind, către luna mai 2019, cu 12308 și respectiv, cu 17924.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2018. Realocările se propun la solicitările parvenite de la unele autorități publice centrale, acestea fiind necesare pentru a realiza un șir de măsuri, cum ar fi lansarea programului de reparație periodică a drumurilor publice naționale, asigurarea activității autorităților bugetare nou create și reorganizate