Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii: • angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor) • contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.

 La 30 martie 2021 P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” marchează 10 ani de activitate. Cu acest prilej, pentru ediția nr.3 (66), am pregătit o serie de materiale. În ediția jubiliară vă oferim, în rubrica Prim-plan, un interviu cu directorul Publicației, doamna Rodica Musteața-Staci, care se referă la unele realizări obținute pe parcursul anilor, la provocări, precum și la prioritățile de viitor. Totodată, cu ocazia marcării jubileului, în ediție sunt publicate mesaje de felicitare din partea fondatorului și partenerilor revistei. De asemenea, venim cu o noutate pentru cititorii noștri – lansarea rubricii dedicate Resurselor minerale,

Salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2019 constituie 6975 de lei. Acesta reprezintă un indicator tehnic care se ia în calcul la stabilirea indemnizațiilor de asigurări sociale, a contribuțiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii pentru asigurarea socială a angajaților, precum și a asigurărilor sociale de stat obligatorii din ajutorul material acordat din mijloacele sindicatelor și patronatelor.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică.

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Potrvit pct.16 din Regulamentul privind subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare în contextul situației epidemiologice (COVID-19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.58 din 29.04.2020, pentru confirmarea subvenției, se prezintă următoarele documente în copie:

Ieri, 19 august curent, Executivul a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea HG nr. 231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța și Secretarul de stat Tatiana Ivanicichina au participat ieri, 22 ianuarie 2020, la întâlnirea cu primarii din toată țara, organizată de Guvernul Republicii Moldova. În discursul său, Secretarul de stat, dna Tatiana Ivanicichina a prezentat reprezentaților autorităților publice locale rezultatele după primul an de implementare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, menționând că până în prezent circa 90% din angajați din acest sector au beneficiat de majorări salariale: „Este un sistem care elimină elementele discriminatorii în stabilirea salariilor pentru funcții cu încărcătură similară și reduce discrepanța între cel mai jos și mai mare salariu. De asemenea, această lege oferă perspectivă și garantează majorarea anuală a salariilor, precum și stabilește un sistem motivant pentru tinerii angajați”.

Obligativitatea autentificării notariale a contractului de locaţiune a spaţiului locativ pentru lucrătorii străini ar putea fi exclusă. Proiectul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne ce are ca scop simplificarea procedurii de obținere a dreptului de ședere în Republica Moldova a fost propus spre consultări publice. Documentul derivă din necesitatea reglementării mai eficiente a proceselor migraţionale în aspecte ce țin de imigrarea străinilor în scop de muncă pentru asigurarea intereselor economiei naționale și diminuarea deficitului forței de muncă format pe piața autohtonă în urma emigrării populației de vârsta aptă de muncă.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul legii pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 nr.174/2019, fiind propusă majorarea veniturilor FAOAM cu 117399,3 mii lei, precum și a cheltuielilor cu 533997,7 mii lei.   Potrivit notei proiectului, se propune micșorarea veniturilor din primele AOAM în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense achitate de fiecare categorie de plătitori cu 209400,0 mii lei. Această diminuare este impusă de încasările executate în primele 7 luni ale anului 2020 în comparație cu suma planificată. Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2020 aceste venituri au constituit 2668153,9 mii lei, cu 99,6 mil. lei mai puțin comparativ cu suma planificată.

Statele de personal sunt importante în contextul respectării drepturilor și garanțiilor salariaților, documentul ar putea fi relevant și în situația în care un inspector sau un investitor ar dori să vadă profilul unei întreprinderi, cu reflectarea datelor ce țin de funcții, salarii etc., consideră reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care este și unul din autorii proiectului. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri cred că reintroducerea acestei prevederi în Codul muncii ar reprezenta un element de birocrație, precum și va complica activitatea întreprinderii. Prevederile proiectului de lege privind modificarea Codului muncii au fost discutate în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător.

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele cu privire la câștigul salarial mediu lunar brut din economia națională pentru anul 2018. Astfel, acesta a constituit 6446,4 lei și s-a majorat comparativ cu anul 2017 (în valoare nominală) cu 13,2%. Ajustat la indicele prețurilor de consum, salariile au sporit cu 9,9%. BNS comunică că, în trimestrul IV al anului 2018, câștigul salarial mediu lunar a constituit 6987,5 lei, majorarea fiind cu 14,3% față de trimestrul IV 2017. Conform datelor prezentate, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 6094,8 lei, majorându-se cu 18,0% față de trimestrul IV 2017, pe când în sectorul real salariul a fost de 7337,3 lei și denotă o creștere cu 13,0%.

Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

Întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, au obligația de a prezenta Darea de seamă fiscală unificată/(Declarația) (formularul UNIF18) și de a achita impozitele și taxele aferente perioadei fiscale 2019, pînă la data de 25 aprilie 2020. (pct. 26 alin. (1) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020)

Guvernul a susținut în cadrul ședinței de astăzi, 17 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor ca urmare a declarării de către Curea constituțională a Legii nr. 56 neconstituționale pe motivul nerespectării procedurii de asumare a răspunderii de către Executiv. Actualul proiect urmează a fi dezbătut și aprobat de Parlament, prevede crearea unui cadru juridic axat pe implementarea unor măsuri de susținere a întreprinderilor în contextul situației epidemiologice și diminuării efectelor acesteia asupra economiei naționale ca instrumente de suport bazate pe subvenționarea cheltuielilor suportate de întreprinderi în procesul de identificare a resurselor financiare pentru onorarea obligațiilor salariale față de angajați, obligațiilor comerciale și necesității de mijloace circulante etc.

Obiect al subvenționării la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 sunt doar dobânzile aferente contractului de credit. Comisioanele și plățile percepute de băncile comerciale pentru examinarea dosarului, de acordare, de deservire a creditului, precum și alte plăți nu vor face parte din obiectul subvenționării. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului pentru aprobarea regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor. Amintim că măsura face parte din pachetul acțiunilor de susținere a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și post-epidemie, aprobate prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020.

Conform legislației, tatăl copilului nou-născut are dreptul la concediu paternal pentru a participa la îngrijirea copilului. Urmează ca să i se acorde persoanei concediul paternal în cazul în care, tatăl beneficiază de indemnizație de maternitate de 126 de zile pentru soția care nu lucrează dar, se află la întreținerea acestuia? Potrivit art. 1241 al Codului muncii (CM) tatălui copilului nou-născut i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea lui efectivă la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabilește tatălui copilului nou-născut.

Astăzi, 22 mai, a intrat în vigoare Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20 mai 2020, prin care a fost aprobat Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020. Documentul este publicat în „Monitorul Oficial” nr.118-123. Necesitatea elaborării Regulamentului menționat rezultă din prevederile Legii nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative din 23 aprilie 2020.

În Monitorul Oficial nr. 199-204 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 149 din 16 iulie 2020, fiind operate modificări la Legea nr. 756/1999  asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale  (în continuare – Legea nr. 756). Una dintre modificările efectuate ține de schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale, atât cele stabilite de angajator din mijloacele proprii, cât şi cele stabilite din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS).   Ținând cont de prevederile art. 14 al Legii nr. 756, pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, asiguraţii beneficiază de indemnizaţie.