Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunţă lansarea concursului de selectare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale. Dosarele la concurs pot fi depuse în perioada 5–14 februarie 2019. Astfel, la concurs pot participa instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, care depun proiecte investiționale pentru realizarea obiectivelor și priorităților de finanțare stabilite de către Consiliul coordonator din cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Redresarea economiei mondiale a întărit stabilitatea financiară globală, dar politica monetară relaxată și condițiile financiare în contextul inflației reduse sporesc riscurile pe termen mediu, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI). Conform raportului privind stabilitatea financiară globală al FMI, riscurile au trecut de la bănci — care și-au întărit bilanțurile — la piețele financiare, în urma majorării prețurilor la active și a reducerii volatilității.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

La 1 iunie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 8963 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău (2998) și Bălți (1200). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, numărul acestora este în descreștere: la sfârșitul lunii mai 2019, ANOFM declara vacante 12350 locuri de muncă. Totodată, cel mai mic număr de locuri de muncă vacante a fost înregistrat în Dondușeni – 19 și Basarabeasca – 13.

În perioada 4-10 octombrie auditorii interni din 20 de entități publice din Republica Moldova participă la o serie de activități de instruire și schimb de experiență în domeniul auditului Guvernanței Tehnologiei Informației și Comunicației (TIC). Instruirile sunt organizate de experți letoni în cadrul proiectului de cooperare „Dezvoltarea sistemelor eficiente de control intern și audit intern în Republica Moldova”, implementat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor din Letonia. Potrivit Raisei Cotorobai, șefa Direcției politici în domeniul controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanțelor, instruirile le oferă participanților posibilitatea de consolidare a cunoștințelor în domeniul auditului tehnologiei informațiilor și comunicației. Totodată, aceștia vor învăța să identifice lacunele în cadrul sistemelor și să ofere recomandări fezabile de minimizare a riscurilor asociate și de fortificare a măsurilor de control.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

Sărbătorile profesionale nu sunt zile oficiale nelucrătoare în RM și se sărbătoresc fără suspendarea activității de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la instituirea 50 de sărbători profesionale ale salariaţilor din RM. Respectiv și în zilele de sărbătoare nelucrătoare în temeiul alin. (2) art. 111 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr.154/2003) se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie, lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Este în drept organul fiscal să rețină din suma impozitului achitat în plus constatat spre restituire amenzile aplicate de alte autorități publice? Conform art. 176 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului, este efectuată în modul şi în termenele stabilite la art.175 și doar dacă acesta nu are restanţe.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

În conformitate cu art.369 alin.(1) Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților membri ai sindicatelor încalcă prevederile art. 9, 46 și 126 din Constituția RM și împiedică angajatorul să-și realizeze prerogativa de gestionare a propriei întreprinderi. Respectiv, prevederile care impun condiția existenței acordului organului sindical în cazul concedierii salariatului sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate al angajatorului fără a avea pentru aceasta un fundament constituțional. Este constatarea Curții Constituționale (CC), care a supus controlului prevederile art.87 alin. (1)-(3) din Codul muncii1 (CM).

În săptămâna curentă Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, cinci seminare de instruire cu genericul ”Introducere în managementul finanțelor publice locale” pentru primarii din raioanele Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Strășeni și Orhei aflați la primul lor mandat. La instruiri au participat, per total, 68 de primari ai localităților din raioanele menționate. Noul ciclu de seminare, lansat în premieră săptămâna trecută, are scopul de a consolida cunoștințele și a dezvolta capacitățile primarilor noi aleși în gestionarea finanțelor publice locale.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.