Prim-ministrul Pavel Filip a menţionat, că sunt întreprinse toate măsurile necesare pentru a asigura funcţionalitatea şi independenţa Autorităţii Naţionale pentru Integritate şi a Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, iar lupta împotriva corupţiei şi reformele în justiţie rămân prioritare şi în acest an. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei şedinţe cu Misiunea Directoratului General ”ECFIN” din cadrul Comisiei Europene, aflate la Chişinău pentru evaluarea îndeplinirii celor zece condiţionalităţi pentru debursarea primei tranşe a asistenţei macrofinanciare din partea UE.

Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF), reunit în ședință miercuri, 23 ianuarie 2019, propune Guvernului să înceapă negocieri cu potențialul achizitor al pachetului unic în mărime de 63,89% din acțiunile BC „Moldindconbank” S.A., pentru facilitarea tranzacției conform Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Procedura este aplicată, ținându-se cont că BC „Moldindconbank” S.A. este o bancă de importanță sistemică. Totodată, achizitorul potențial și-a manifestat interesul într-o perioadă oportună pentru bancă, după ce, pe data de 18 ianuarie 2019, Banca Națională a Moldovei (BNM) a efectuat ultima extindere permisă de lege cu încă trei luni a termenului de înstrăinare a acestor acțiuni.

Provocările actuale ale domeniului analizei economico-financiare în contextul raportării integrate au fost discutate în cadrul Conferinței Științifice Internaționale “Analiza economico-financiară în contextul raportării integrate: Paradigme educaționale și provocări profesionale”, desfășurată la Academia de Studii Economice a Moldovei, în perioada 27-28 mai curent.

Fondul Ecologic Naţional (FEN) se formează din alocațiile anuale de la bugetul de stat și reprezintă totalitatea mijloacelor bugetare destinate finanţării programelor în domeniul protecţiei mediului înconjurător. Volumul FEN se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat, iar sursele sunt gestionate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), în baza deciziilor aprobate de către Consiliul de Administrare al FEN.

Arhiva: Se permit la deduceri, în scopuri fiscale, cheltuielile de sponsorizare?

Anul curent, Centrul de instruire în finanțe din cadrul Instituției publice „Centrul de tehnologii informaționale în finanțe” (CTIF) va demara, în premieră, un ciclu de instruiri în domeniul finanțelor publice pentru specialiștii din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare din țară. Instruirile vor fi ghidate de formatori ai Centrului de instruire al CTIF și din cadrul unor instituții specializate în materie de management al finanțelor publice. Programul acestor cursuri cuprinde un set de teme importante, printre care consemnăm: • introducere în managementul finanțelor publice;

Cheltuielile suportate de către agentul economic în vederea administrării activității economice, achitate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător, se vor permite la deducere în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

Cheltuielile suportate de către agentul economic în vederea administrării activității economice, achitate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător, se vor permite la deducere în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

În Monitorul Oficial din 17 noiembrie 2017 a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului Comisiei interdepartamentale pentru compensarea financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Multe dintre actualele activități desfășurate în contabilitate ar putea fi asimilate de tehnologiile informaționale, însă contabilii vor rămâne mereu solicitați pe piața muncii. Afirmația a fost exprimată în cadrul lansării celei de-a VIII-a ediții a Conferinței științifice internaționale „Contabilitatea și educația contabilă în societatea digitală”, dedicată Zilei Profesionale a Contabilului, organizată în perioada 4-5 aprilie curent de Academia de Studii Economice în parteneriat cu KPMG Moldova, Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP), Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, Odessa National Economic University și Полоцкий государственный университет din Belarus.

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 302 din 30 noiembrie 2018, prin care sunt operate, inclusiv, modificări la Codul fiscal (art.II), în speță art.21 alin. (4), prin care au fost exceptate de la normele respective donațiile filantropice și de sponsorizare menționate la art.36 alin.(2) din Codul fiscal (CF). Menționăm că, prin derogare de la prevederile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, aceste prevederile sunt puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2018.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Guvernul nu a susținut o inițiativă legislativă ce prevede modificarea și completarea Legii privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți. Această propunere impune angajarea obligatorie a specialistului pentru protecția drepturilor copilului în primăriile orașelor, ceea ce este o delegare de competențe suplimentare din partea statului, iar conform Legii privind finanțele publice locale, orice delegare de competențe suplimentare trebuie să fie însoțită și de alocarea de resurse financiare necesare pentru a acoperi costul exercițiului competenței delegate.

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data de 25 februarie 2019 erau în evidenţă 9582 locuri de muncă vacante, în ușoară creștere față de numărul înregistrat acum două săptămâni, când erau 9486 locuri de muncă. Potrivit datelor, cele mai multe locuri de muncă sunt în municipiul Chișinău – 3848. În mun. Bălți, agenții economici declară vacante 620 locuri, în Florești și UTAG – câte 417, în Cahul 406, în Dondușeni – 345. În același timp, cel mai mic număr de locuri vacante îl avem la Edineț — 13 și Cantemir – 9.

Mâine, 1 martie 2019, vor ieși de sub tipar două ediții ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova. În nr. 66-75 va fi publicat Codul civil în redacție nouă și Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, iar în nr. 76-85 vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Decret pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare al sistemului electroenergetic (în valoare de 55 milioane USD) (nr. 1106-VIII, 22 februarie 2019).

În nouă luni de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte expediate de instituțiile publice, agenții economici și cetățeni prin intermediul platformei on–line www.raportare.gov.md către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică a atins cifra de 1,25 mil. Majoritatea absolută dintre acestea (circa 1,3 mil.) au fost transmise de către instituții publice și agenți economici. Ghișeul a fost lansat la 27 ianuarie curent, acesta fiind primul serviciu centralizat de raportare financiară și statistică la nivel de țară.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 11 februarie 2019 erau la evidenţă 9486 locuri de muncă vacante. Cele mai multe sunt înregistrate în municipiul Chișinău – 3853. În Bălți agenții economici declară vacante 718 locuri de muncă, în Florești – 479, în UTAG – 373, iar în Fălești și Cantemir sunt cele mai puține locuri de muncă vacante – 11 și, respectiv, 9. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1966 de joburi sau 21% din numărul total de locuri vacante. Pentru specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială sunt propuse 177 funcții: de contabil – 86, agent de vânzări – 30, economist – 16, contabil-șef – 13, specialist bancar – 5, auditor intern – 3 etc.

În 12 luni expirate de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte financiare și statistice expediate de autoritățile/ instituțiile publice, agenții economici și cetățeni către autoritățile de stat din domeniul finanțelor publice și statisticii prin intermediul acestei platforme a depășit cifra de 1,866 mil. Majoritatea absolută dintre acestea — peste 1,846 mil. — au fost transmise de către autorități /instituții publice și agenți economici și mai bine de 20 mii – de către cetățeni. Ghișeul unic a fost lansat la 27 ianuarie 2018, acesta fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.