Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori și baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o constituie sumele care se includ în salariile calculate și alte recompense, cu excepția tipurilor de drepturi și venituri din care nu se calculează contribuții. Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Dispoziția nr. II-03/10-749 din 22 ianuarie 2019 privind Particularitățile calculării și achitării contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019.

Autoritățile vor elabora o metodologie de finanațare instituțională în domeniul cercetării și inovării. Acțiunea este prevăzută în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2019 – 2022, propus spre consultare de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Programul are drept scop majorarea eficienței sistemului național de cercetare-inovare și asigurarea condițiilor optime pentru generarea de noi cunoștințe obținute în baza cercetărilor și aplicarea acestora în vederea sporirii competitivității economiei naționale și a nivelului general de bunăstare.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

1. (29.1.6.47) Cum urmează să se reflecte în Dările de seamă lunare și anuale, impozitul reținut din veniturile obținute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, din veniturile aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul fiscal)?

Programul de dobândire a cetățeniei prin investiție este un instrument care va avea, în scurt timp, impact direct asupra economiei Republicii Moldova. Acesta are drept scop asigurarea unei noi surse de venit fără datorii, care va fi transformată în proiecte și servicii şi vor spori calitatea vieții tuturor cetățenilor Republicii Moldova, a menționat Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de prezentare de țară, la care au participat reprezentanți din 10 state ai companiei Henley & Partners, selectată în calitate de prestator de servicii pentru asigurarea bunei implementări a Programului.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvernului privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018. Potrivit documentului, redistribuirea alocațiilor a fost solicitată de unele autorități publice centrale. Astfel, vor fi redistribuite mijloace financiare Cancelariei de Stat (303,1 mii lei), Ministerului Justiției (2814,2 mii lei), Ministerului Afacerilor Interne (60 471,1 mii lei), Ministerului Apărării (4 531,2 mii lei), Consiliului Superior al Magistraturii (1 055,2 mii lei) etc.

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

În conformitate cu art.20 lit. d) din Codul fiscal, pentru persoana delegată sumele achitate pentru compensarea cheltuielilor legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, precum diurna, în limitele stabilite de Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10 din 05.01.2012, vor constitui surse de venit neimpozabile și respectiv nu se vor impozita. În cazul în care aceste sume vor depăși normele stabilite, asupra acestora se vor aplica regimul general stabilit.

Un proiect prin care se instituie competențe lărgite pentru notari a fost votat ieri, în prima lectură, de Parlament. Astfel, desfacerea căsătoriei, prin acordul părţilor, ar putea fi făcută la notar. Potrivit proiectului, cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul soţilor poate fi depusă la orice notar în baza acordului comun şi în prezenţa acestora. Cererea de desfacere a căsătoriei se va întocmi în scris, după modelul aprobat de Ministerul Justiţiei.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a luat act de aprobarea pachetului legislativ destinat stimulării mediului de afaceri prin reducerea presiunii fiscale și introducerea unor facilități în derularea activității economice. CCI consideră că companiile moldovenești, dar și cele străine vor obţine beneficii de pe urma acestor măsuri, deoarece povara fiscală pe care trebuie să o suporte este încă destul de importantă.

Autoritățile și-au propus îmbunătățirea accesului populației Republicii Moldova la servicii de sănătate, a calității serviciilor prestate de instituțiile medicale și eficienței utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), prin asigurarea unui proces decizional transparent. În acest sens, Guvernul a aprobat ieri proiectul Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020.

În Monitorul Oficial din 6 iulie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017. Astfel, potrivit documentului, exercițiul bugetar 2017 a înregistrat la venituri un nivel de executare a indicilor precizați de 100,5% și la cheltuieli – de 93,9%. Curtea de Conturi menționează că, cu anumite excepții, Raportul Guvernului privind executarea bugetului pe anul 2017 oferă o imagine reală și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat în anul bugetar încheiat, în conformitate cu cadrul de raportare și cu datele evidenței sistemului trezorerial.

Industria informaticii nu respectă tradiţia — respectă doar inovaţia. Una din priorităţiile implementării Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005, este pregătirea administraţiei publice şi a societăţii, în ansamblu, în domeniul formării infrastructurii e-guvernării şi utilizării la scară largă a tehnologiilor informaţionale în diferite domenii, inclusiv în administrarea fiscală.

În ultima Notă informativă a Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Republicii Moldova se constată, că creditarea economiei rămâne anemică, chiar dacă ratele dobânzilor la credite, începând cu anul 2016, s-au diminuat esenţial. Oricum, accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. Astfel, la situaţia din 31 iulie 2018, soldul creditelor în economie a constituit 37,7 mld. lei şi a fost mai mic decât nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2017 cu 2,3%.

Compania acordă surse financiare în scopuri de binefacere persoanelor fizice, care nu sunt angajate în cadrul ei. Binefacerea constă în virarea unei sume de bani pentru: achitarea intervenţiei chirurgicale, unui tratament la spital,procurarea medicamentelor, cărucior pentru invalizi. Banii sunt transferati direct pe contul întreprinderilor care prestează/ livrează serviciile/ marfurile mentionate, adică în conturile spitalului, farmaciei. Cum tratăm acest tip de binefacere în scopuri fiscale? Avem dreptul la deducere?

O inițiativă legislativă cu privire la tichetele de masă a fost discutată astăzi cu reprezentanții sindicatelor, a patronatelor, a mediului de afaceri și a instituțiilor de stat vizate. Proiectul prevede instituirea unui sistem de acordare a tichetelor alimentare în valoare de 45 de lei pe zi. Autorul inițiativei este președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a și făcut lobby pentru proiect.

Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal

Întreprinderea X activează în cadrul unui proiect de asistență tehnică și investițională în derulare, care se realizează sub egida Acordului-cadru dintre Guvernul RM și Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006 și ratificat prin Legea nr. 426-XVI din 27.12.2006. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile salariale acordate angajaților rezidenți, dar și nerezidenţilor RM, răspunde expertul care consultă entitatea în cadrul desfășurării procesului tehnologic. Care este corectitudinea reflectării acestor plăți în dările de seamă și în notele de informare?

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?