Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

În ajunul Anului Nou, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, unii angajatori oferă salarialilor cadouri în formă nemonetară. Care este regimul fiscal al acestor cadouri? Se calculează din valoarea acestora primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuții de asigurări sociale? Se permit la deducere în scopuri fiscale cheltuielile angajatorului aferente cadourilor menționate? Care este modul de declarare a veniturilor sub formă de cadouri acordate, a impozitului și a primelor medicale  reținute?

Contractul individual de muncă (CIM), conform art. 45 din Codul muncii (CM), este o înţelegere dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de CM,

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (cu statut de persoană fizică) se prezintă în raporturile juridice ca persoane fizice, acestea nu pot fi atribuite la persoanele specificate la art. 90 alin.(1) din Codul fiscal și respectiv, asupra lor nu se rasfrîng prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, care obligă reținerea impozitului pe venit la sursa de plată în baza contractelor menționate.

Mecanismul de exercitare a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri este stabilit prin Legea nr.22 din 23.02.2018, prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018. Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nominalizată, „ziler” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă şi care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Potrivit art.5 p.363) din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătăţii constituie exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995.

 Persoana fizică X desfășoară activitate independentă. În cadrul desfășurării activității aceasta vindea marfa procurată de la agenții economici - rezidenți ai RM, în baza facturilor fiscale emise de ultimii. În curând aceasta intenționează să achiziționeze marfă de la persoane fizice cetățeni pentru ulterioara comercializare. În acest context, are sau nu dreptul persoana fizică ce desfășoară activitate independentă să achiziționeze marfă de la alte persoane fizice pentru ulterioara comercializare? În cazul unui răspuns afirmativ, care este modul de documentare al tranzacțiilor respective și care este regimul fiscal al veniturilor menționate?

Începând cu 1 octombrie 2018,s-a modificat cota de impunere a veniturilor impozabile a persoanelor fizice şi mărimea scutirilor. Rugăm sa ne oferiți un exemplu de calculare a impozitului pe venit din salariul achitat pentru anul 2018, pe perioade fiscale.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește că termenul-limită de depunere a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit este tot mai aproape. În acest an acesta expiră la data de 2 mai, deoarece zilele de 30 aprilie și 1 mai sunt nelucrătoare. Totodată, este cunoscut faptul că în acest an vom depune două declarații și suntem în drept să efectuăm desemnarea procentuală pentru doi beneficiari (câte unul pentru fiecare perioadă fiscală), incluși în lista respectivă de către Agenția Servicii Publice. În procesul de depunere a Declaraţiei, unele persoane fizice pot depista faptul că veniturile obținute în etapa I a anului 2018 (1 ianuarie – 30 septembrie) nu sunt reflectate în aceasta.

Începând cu 1 octombrie 2018, se modifică cota de impunere a veniturilor impozabile a persoanelor fizice la 12% anual, iar mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate vor putea fi declarate voluntar de către deținători, fără ca ei să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Acestea și alte prevederi fac parte din pachetul legislativ de reformă fiscală, ce are ca scop stimularea mediului de afaceri, creșterea competitivității agenților economici, precum și perfecționarea legislației fiscale.

Potrivit Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Darii de seamă lunare (formularul IPC18), anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04.10.2017, la codul sursei PLs) (codul 32 col.4 ) se indică suma veniturilor din care nu urmează să se rețină impozitul pe venit conform art. 90 alin.(4) din Codul fiscal. Respectiv, în darea de seamă anuală (forma IALS) entitatea urmează să indice la codul sursei PLs) următoarele plăți efectuate pe parcursul perioadei fiscale în folosul persoanei fizice, scutite de impozitare prealabilă conform art.90 (4) din Codul fiscal:

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.

Începând cu 1 octombrie 2018, urmează a fi aplicat un regim special de impunere pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care este reglementat de art. 881 din Codul fiscal (CF). Potrivit prevederilor, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc conducătorului auto angajat (ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi) salariu, sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar din venitul ce nu depășește 10 mii lei pe lună pentru fiecare angajat. Suma venitului lunar ce depășește limita stabilită de 10 mii de lei se supune impozitării, prin aplicarea regimului fiscal general prevăzut la art.88 din CF, începând cu primul leu al depășirii, cu aplicarea cotelor de impozitare stabilite la art.15 din CF.

Au mai rămas câteva zile din anul 2018 – an cu multe noutăți fiscale, unele care au generat schimbări majore nu doar în sistemul fiscal, dar și în întreaga economie națională. P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost alături de contribuabili, informându-i despre toate modificările operate în legislația fiscală și oferindu-le suport în implementarea lor corectă.

Începând cu 1 octombrie 2018, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi aplică un regim special de impunere a veniturilor cu impozitul pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurări medicale pentru angajații conducători auto. Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor menționate, din partea contribuabililor au apărut un șir de întrebări vizavi de aplicarea acestora. Astfel, în continuare vom examina cele mai frecvente întrebări abordate de contribuabili. Care sunt impozitele și plățile obligatorii ce urmează a fi calculate și achitate, începând cu 1 octombrie 2018, de către angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi?

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.