Termenul de valabilitate al pașaportului cetățeanului Republicii Moldova va fi extins de la 7 la 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 16 ani, deoarece acestea sunt mai puțin expuse modificărilor fiziologice de maturitate. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea Legii privind actele de indentitate din sistemul național de pașapoarte.

Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În Monitorul Oficial este publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018. Indicatorii generali ai bugetului de stat pe anul 2018 au fost executați sub nivelul precizat, acesta fiind aprobat inițial la venituri în sumă de 36 618,5 mil. lei și la cheltuieli – de 41 332,4 mil. lei, cu o depășire a cheltuielilor asupra veniturilor de 4 713,9 mil. lei.

Situațiile financiare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară, se menționează în raportul Curții de Conturi privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale CNPF încheiate la 31 decembrie 2018. Hotărârea cu privire la raportul menționat este publicată în Monitorul Oficial din 7 iunie curent. Nu am identificat evenimente, condiții sau aspecte care să indice existența unei incertitudini ce ar putea pune la îndoială în mod semnificativ capacitatea entității de a-și continua activitatea conform principiului continuității activității. Totodată, deși au fost create provizioane, se denotă riscul de compromitere/nerecuperare a unor creanțe în sumă de 338,7 mii lei, cauzate de litigii și proceduri de

Prezentarea în rapoartele financiare consolidate a unor venituri anticipate, rezultate din încasarea garanțiilor de bună execuție a angajamentelor contractuale nesoluționate, în sumă de 211,4 mil. lei la categoria „Alte venituri și venituri neidentificate”, a generat majorarea nejustificată și raportarea eronată a informațiilor în cauză, precum și a rezultatului financiar al anului de gestiune. Aceasta este una din concluziile misiunii de audit a Curții de Conturi, efectuată asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Economiei și Infrastructurii. Hotărârea nr. 27 din 19.04.2019 cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii, încheiate la 31 decembrie 2018, a fost publicată în Monitorul Oficial din 24 mai curent.

Curtea Constituțională a suspendat prin Decizia nr.39 de astăzi acțiunea Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative până la soluţionarea în fond a cauzei. Amintim, aceasta a fost publicată în Monitorul oficial și a intrat în vigoare pe data de 7 aprilie 2020. Legea a fost adoptată prin asumare de răspundere de Guvernul RM și prevede:

Primarii a 82 de localități din 22 de raioane și mun. Chișinău au participat, în luna iulie, la seminarele de instruire online cu genericul „Introducere în managementul finanțelor publice locale”, organizate de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în parteneriat cu Ministerul Finanțelor.   Pe parcursul lunii iulie au fost desfășurate șapte seminare cu această temă. Majoritatea participanților la ele sunt primari, aflați la primul lor mandat. Cel mai mare număr de participanți la instruiri au fost din raioanele Telenești, Ștefan Vodă, Ocnița, Rezina, Drochia și Cimișlia.

Serviciul de Stat de Arhivă (SSA) a aplicat necorespunzător metodologia de calcul a plăților salariale, ce a generat diminuarea transferurilor la bugetul public național pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale în valoare totală de 13,3 mii lei. În Monitorul Oficial din 18 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare ale Serviciului de Stat de Arhivă încheiate la 31 decembrie 2017. Astfel, Curtea menționează că rapoartele financiare ale SSA nu oferă o imagine corectă, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova.

Deși autoritățile publice și-au realizat competențele aferente controlului asupra declarării muncii salariaților de către angajatori în domeniul investițiilor și reparațiilor capitale, există unele rezerve de îmbunătățire, iar cadrul de reglementare necesită ajustări. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi privind Raportul auditului conformității „Declarările salariale și plăților la Bugetul Public Național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor”.

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, care a elaborat un nou proiect de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, impactul asupra deficitului bugetar va constitui 1,05 mld.lei. Conform notei informative a proiectului, cheltuielile bugetare se vor majora cu 90 mil.lei, iar veniturile se vor diminua cu 960 mil.lei. Menționăm că acest proiect vine să substituie Legea nr.56, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională pe motivul adoptării cu încălcarea procedurii constiuționale de angajare a răspunderii Guvernului.

Autoritățile contractante, care au efectuat achiziții publice în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor pandemiei COVID-19, vor prezenta informații suplimentare despre aceste achiziții. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea unor măsuri suplimentare de transparență privind achizițiile publice efectuate în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor pandemiei de coronavirus. Proiectul prevede aprobarea a două forme de raportare. Primul raport se referă la achizițiile publice efectuate în conformitate cu Legea privind achizițiile publice,

Deoarece Curtea Constutuțională a suspendat acțiunea Legii nr.56 și aceasta urmează a fi examinată în fond pe data de 13 aprilie 2020, în condițiile în care există o incertitudine privind hotărârea ce va fi adoptată, pentru a asigura măsurile de susținere a cetățenilor și mediului de afaceri agreate anterior, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova s-a întrunit astăzi, 10 aprilie, în ședință și a aprobat Dispoziția nr.16, care a intrat în vigoare la momentul publicării pe pagina oficială a Guvernului. Amintim că dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Rapoartele financiare ale Biroului Național de Statistică nu prezintă o imagine corectă și fidelă la situația din 31 decembrie 2017 în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. Concluzia este formulată de Curtea de Conturi ca urmare a realizării misiunii de audit a situațiilor financiare ale BNS. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale Biroului Național de Statistică încheiate la 31 decembrie 2017.

Rapoartele financiare consolidate ale Cancelariei de Stat sunt întocmite și oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a performanței și poziției financiare a instituției, prezentate la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. În Monitorul Oficial nr. 526-528 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Cancelariei de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor aferente taxelor locale pentru trimestru I al anului curent se extinde până la 25 iulie 2020 pentru entitățile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova. Această decizie a fost aprobată de CSE prin derogare de la prevederile Codului fiscal și a intrat în vigoare astăzi, 10 aprilie. Amintim că, inițial această măsură de susținere a mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice a fost inclusă în Legea nr.56 adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii față de Parlamentul RM, însă, în rezultatul suspendării acțiunii Legii de către Curtea Constituțională, mediul de afaceri

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Primăvara este anotimpul renașterii și al purității, al speranței și al noilor începuturi. Fie ca odată cu sosirea ei în casele Domniilor voastre să intre cele mai frumoase emoții, cele mai bune și curate gânduri. Dragii noștri cititori, în prima zi a primăverii, Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.md” Vă transmite, virtual, câte un mărțișor care, sperăm, să Vă facă primăvara mai frumoasă și mai luminoasă. Să nu uităm să dăruim astăzi o floare, să prindem în piept un mărțișor, să fim optimiști și să zâmbim, pentru că gesturile frumoase fac lumea mai bună.

Un primar dintr-o localitate rurală a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și nesoluționarea acestuia. Primarul a emis o dispoziție prin care și-a numit fiul în funcția de administrator al site-ului oficial al primăriei. Ulterior, urmare a notificării Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat și sesizării ANI, primarul a anulat documentul emis în privința fiului său. Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul de constatare prin care a documentat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și a inițiat procesul contravențional.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Legislația RM reglementează cazuri când răspunderea întreprinderii este prevăzută de un act normativ (cum ar fi Codul fiscal (CF), Codul vamal (CV)), iar răspunderea pentru persoana cu funcție de răspundere de un alt act normativ – Codul contravențional (CC). Acest fapt a constituit subiectul unor sesizări ale Curții constituționale a RM (Curtea), pentru a fi examinat prin prisma corespunderii cu principiile și normele constituționale.