Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Agentul economic a procurat un imobil cu patru etaje, cu scopul de a-l da în locațiune. Ulterior, primele trei etaje au fost date în locațiune, iar ultimul etaj, din lipsa de locatari, a fost vândut altui agent economic. Dat fiind faptul că etajul vândul din imobilul menționat nu a fost utilizat în activitatea de întreprinzător, se va considera acesta ca activ de capital?

Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. Totodată, potrivit prevederilor pct. 6 din Standardul Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008, imobilizări corporale sunt elemente corporale care:

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

Compania noastră prestează servicii de transport international, care se califică drept livrari scute de TVA cu drept de deducere. La momentul transportării marfii din Moldova în străinătate, apar 2 date în facture fiscală – data livrarii când s-a prestat serviciul (de exemplu, 29 martie) și data eliberarii facturii, când ajunge soferul acasă și prezintă documentele (10 aprilie) .Mentionăm că utilizam integral e-Factura. In procesul controlului inspectorul pretinde să ne amendeze pentru neelibearea facturii în termen (art 108 din CF).

Metoda de evidență și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale va fi modificată prin trecerea de la calculul amortizării lunare la cea anuală, proporțional perioadei de exploatare a mijlocului fix pe parcursul perioadei fiscale. Ministerul Finanțelor propune pentru consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării în scopuri fiscale și proiectul Catalogului mijloacelor fixe și imobilizărilor necorporale.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

(Continuare. Partea I – nr. 5 (60), 2020)   4. Contabilitatea costurilor privind reconstrucția plantației viticole pe rod   Reconstrucția plantației viticole pe rod prevede realtoirea, reformarea butucilor și modificarea densității acesteia. În acest compartiment se examinează realtoirea și reformarea butucilor aflați în exploatare.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Entitatea SRL „A” prezintă dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat în formă electronică începând cu 1 ianuarie 2017 în temeiul prevederilor art.187 alin. (21) lit. d) din Codul fiscal însă pe parcursul anului 2018 numărul scriptic de salariai al entității SRL „A” s-a redus şi la 1 ianuarie 2019 acesta constituia 3 unităţi. Este obligatoriu ca întreprinderea să prezinte în continuare dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat doar în formă electronică sau le poate prezenta şi pe suport de hârtie?

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

La cererea cititorilor – stie ea cine este – abordez si aceasta tema, a managerilor obsedati de control. Si Doamne, nu sunt putini deloc! Acuma as face o distinctie intre managerii obsedati de control si antreprenori sau patroni obsedati de control. Astia din urma sunt mai multi si mai dificili. Este normal, pentru ca este mult mai speriat despre ce se intampla cu banii LUI. Ce-i face sa fie obsedati de control? — Nestiinta sau incompetenta — Obsesia ca vor fi furati — Lipsa de incredere — Pasiunea pentru micro-management — Frica care genereaza tendinta de a fi mereu in control in orice imprejurare a vietii. Le vom lua pe rand, desi cam toate au legatura unele cu altele. O sa va si explic cum.

Pe piața muncii din Republica Moldova sunt angajați un număr mic de tineri, iar efectivul forței de muncă anual scade semnificativ ca urmare a situației demografice. În aceste condiții, autoritățile trebuie să întreprindă acțiuni viabile pentru a redresa situația din domeniul ocupării forței de muncă. Provocările și viziunile de dezvoltare ale pieței muncii autohtone au fost discutate ieri, 16 mai, în cadrul conferinței cu genericul „Parteneriate pentru o lume a muncii în schimbare”, organizate cu ocazia celebrării Centenarului Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează că la 15 decembrie 2018 se încheie scanarea informaţiei din carnetele de muncă cu înregistrări privind perioadele de activitate realizate până până la 1 ianuarie 1999. Cu toate acestea, nu toţi angajatorii au prezentat la casele teritoriale carnetele de muncă ale angajaţilor pentru a fi scanate. Ca urmare, specialiştii Casei Naţionale de Asigurări Sociale nu vor putea scana carnetele de muncă în termenul stipulat de legislaţie pentru a introduce aceste datele în conturile personale ale asiguraţilor care, ulterior, vor putea fi utilizate la stabilirea pensiilor și vor avea impact asupra mărimii acestora.

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).