Derogările de la prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutulfuncţionarului public au intrat în vigoare la 1 octombrie 2021. Acestea stabilesc că directorii Serviciului Fiscal de Stat și al Serviciului Vamal, care până la momentul de față au avut statutul de funcționari publici, obțin statutul de persoane cu funcție de demnitate publică.   În MO a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.122 din 23 septembrie, prin care au fost operate modificări la art. 1323 din Codul fiscal, art. 6 din Legea nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal și un șir de modificări în Legea 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Persoana juridică rezidentă a beneficiat de servicii (de publicitate) livrate prin intermediul rețelelor electronice de la un nerezident ce nu deține o formă de organizare juridică pe teritoriul RM. De pe cardul business al companiei rezidente a fost retrasă suma, care corespunde cu suma din invoice, care include și TVA aferent serviciilor. În conformitate cu art.94 lit. c) și art.115 din Codul fiscal, acestea se califică drept import de servicii și, respectiv, beneficiarul are obligația să achite și să declare TVA aferent serviciilor importate. Ce acțiuni urmează să întreprindă părțile contractate la tranzacție, în sensul evitării achitării duble a sumei TVA de către beneficiarul serviciilor?  

Ținând cont de faptul că, fiind aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 458/2021, cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022 va constitui 9900 lei, Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări.   Astfel, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, venitul asigurat pentru lunile incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale nu poate depăşi suma a 5 salarii medii lunare prognozate pe economie pentru anul respectiv

 Urmare prezentării de către cetățeanul X a Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 la data de 25 martie 2021 s-a constatat o sumă a impozitului reținută în plus în mărime de 1500 lei și, respectiv, cetățeanul dat a înaintat SFS la aceeași dată o cerere de rambursare a impozitului achitat în plus. În ce termen va putea beneficia persoana respectivă de restituire a impozitului pe venit? Termenul-limită de prezentare a Declarație persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 pentru persoanele care au această obligație este de 30 aprilie 2021.

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a decis să înceteze activitatea. Dat fiind faptul că situația  financiară pentru anul de gestiune permite repartizarea profitului nerepartizat pentru anul 2021,  sub formă de dividende, acestea au fost repartizate în conformitate cu decizia adunării generale a  acționarilor. Concomitent, au fost realizate bunurile  imobile ce le deținea entitatea. Urmează acestea a  fi incluse în obiectul impunerii în condițiile în care  comercializarea bunurilor nu constituie o activitate de bază a subiectului? Care declarație urmează a fi depusă, dat fiind faptul că formularul SIMM20  nu permite reflectarea cheltuielilor și veniturilor  obținute în proces de lichidare?

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

În cazul în care persoana fizică nu are posibilitatea de a se deplasa la subdiviziunea SFS, atunci ea poate remite subdiviziunii SFS prin intermediul serviciului electronic SIA “e-Cerere” modulul “Cererea de înregistrare a contractelor de dare în locaţiune a bunurilor imobiliare de către persoanele fizice”(în cazul în care contribuabilul dispune de semnătură digitală) sau prin intermediul unei scrisori recomandate, Declaraţia-Cerere cu anexarea documentelor confirmative. Aceasta, de asemenea împreună cu documentele confirmative (autentificate prin semnătură digitală), poate fi transmisă la adresa electronică mail@sfs.md.

În Monitorul Oficial din 26 martie 2021 a fost publicat Ordinul nr.140 al Serviciului Fiscal de Stat  din 16 martie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”. Documentul a fost elaborat urmare a modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, prin care a fost abrogat alin.(1) al art.34 din CF, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț).

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:

Entitatea procură de la persoana fizică un  activ de capital, însă plata se va efectua în rate. Cum urmează de a determina creșterea de capital în cazul dat?  În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2)-(3) din CF, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând  întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), al persoanelor menționate la cap. 10¹, 10² și 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform  art. 18 din CF.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Întreprinderea X SRL beneficiază de servicii prestate de persoane fizice interdependente rezidenți ai RM. Care este modalitatea de aplicare a impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat în aceste circumstanțe? Când și în ce condiții întreprinderea este în drept să deducă cheltuielile aferente serviciilor prestate? Cum se reflectă cheltuielile în cauză în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?  

 Obiect al impunerii la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii (în continuare - taxa), conform art. 291 alin. (1) lit. e) al Codului fiscal, îl constituie unităţile care, conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei, corespund activităţilor expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior (în continuare - Lege).

Cetățenii moldoveni cu capacitatea redusă de muncă care au domiciliul sau reședința permanentă sau provizorie în Estonia vor beneficia de alocație pentru capacitatea de muncă.  În Monitorul Oficial din 29 octombrie a fost publicată Legea nr. 141 din 14 octombrie 2021 pentru ratificarea Protocolului de modificare al Acordului în domeniul asigurărilor sociale dintre Republica Moldova și Republica Estonia (Protocol).   Inițiativa de modificare a Acordului aparține părții estoniene, fiind condiționată de lansarea reformei naționale de determinare a capacității de muncă în Estonia, fiind schimbat conceptul de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, ce se va realiza prin substituirea pensiei pentru incapacitate de muncă cu alocația pentru capacitate de muncă.

Banca Națională a Moldovei propune revizuirea Regulamentului privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate (Regulament), aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr.240/2013, cu scopul de a înlătura deficiențele de aplicare și interpretare a prevederilor Regulamentului.   În acest sens, urmare a propunerilor comunității bancare, a fost elaborat și propus pentru consultări publice proiectul Hotărârii Comitetului executiv al BNM pentru modificarea Regulamentului. Inițiativa prevede revizuirea şi completarea listei tranzacțiilor/operațiunilor exceptate, care nu se vor considera tranzacții cu persoanele afiliate, deoarece conform naturii acestea reprezintă servicii de intermediere acordate de către bănci şi/sau sunt tranzacții/operațiuni care rezultă din tranzacțiile/obligațiunile contractuale încheiate cu persoanele afiliate.

La 1  ianuarie 2021 au intrat în vigoare modificările operate prin Legea  nr. 257/2021 cu privire la modificarea unor acte normative (ține de politica fiscală și vamală pentru anul 2021), printre care se regăsesc și modificările aprobate la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   Acestea modifică principiul de calculare a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medical (PAM) în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru persoanele care,

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări ce țin de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajaţilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID - 19.   De la reprezentanţii entităţilor economice parvin un şir de întrebări cu privire la declararea în Darea de seamă IPC21 a sumelor achitate de către angajator prevăzute la pct. 19 din Anexa nr. 1, pct. 16 din Anexa nr. 2 şi pct.13 din Anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 316 /2021.  

Constituirea comitetului de audit în cadrul entităților de interes public reprezintă o cerință a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate.

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.