Guvernul a aprobat în ședința de ieri Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul protecției mediului pentru anii pentru anii 2018-2020. Acesta conține peste 30 de acțiuni ce vor fi implementate din mijloace bugetare și din asistență externă din partea Agenției de cooperare Internațională a Germaniei, Agenției Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenției Austriacă pentru Dezvoltare. Astfel, se preconizează reorganizarea și reformarea agențiilor „Moldsilva” și „Apele Moldovei”, precum și a întreprinderilor de stat fondate de acestea în vederea delimitării clare a funcțiilor de protecție a resurselor naturale de cele de valorificare economică a acestora.

Autoritățile, precum și mediul de business sunt preocupate de depășirea problemei deficitului forței de muncă. În acest sens, liberalizarea pieței muncii ar fi una din soluțiile viabile. La ședința de astăzi, 14 februarie 2020, a Grupului de lucru nr.6 (Dezvoltarea Pieței Muncii) din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru au fost discutate mai multe aspecte ce vizează situația pieței muncii și îmbunătățirea acesteia.

Agentul economic a prezentat darea de seamă pe taxele locale și darea de seamă pe taxele pentru resursele naturale pentru perioadele fiscale 2016-2018 pe formulare vechi, fiind recepționate de către Serviciul Fiscal de Stat. În situația descrisă, contribuabilul este pasibil de aplicarea sancțiunilor pentru încălcare? Conform prevederilor art. 187 alin. (1) din CF, în cazurile prevăzute de legislația fiscală contribuabilul este obligat să prezinte în termenul stabilit dări de seamă pentru fiecare tip de impozit sau taxă, pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului

Expoziția națională „Fabricat în Moldova” a deschis ușile pentru vizitatori. Pe lângă vizitarea spațiilor expoziționale din cele 3 pavilioane, oferă un amplu program de afaceri. Astăzi, 29 ianuarie 2020, în cadrul acestuia au fost prezentate cele mai importante modificări ale legislației fiscale. Şefa Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, a trecut în revistă prevederile noi ce sunt aplicate începând cu anul 2020 și care vor avea impact asupra mediului de afaceri.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activităţii rezidenţilor parcurilor industriale pentru anul 2020. Astfel, în trimestrul I al anului viitor va fi verificată activitatea următorilor rezidenți: • SRL „ Mapas Auto” (Parcul industrial Tracom) • SRL „ Paninella” (Parcul industrial Tracom) • SRL „ S-Stop Elit’’(Parcul industrial Tracom) • ÎCS ,,RifAcvaaparat” SA (Parcul Industrial Răut)

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Prin Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 privind modificarea și completarea unor acte normative (MO, 2016, nr. 472-477/947) au fost operate unele modificări și completări la Legea nr. 1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare Lege) (MO, 1998, nr. 54-55/378), care vizează și activitatea Serviciului Fiscal de Stat.

În scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere, în anul 2016 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.664 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă, care se încadra la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor. Conform ultimelor estimări efectuate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului, doar în anul 2018 volumului de lemn de lucru recoltat s-a majorat cu 40,4 mii m3, iar la capitolul prelucrarea lemnului se înregistrează o tendința de descreștere semnificativă.

Un medic a depus cerere de chemare în judecată împotriva instituției medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) în care activa cu privire la recunoașterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizației, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii medicul a invocat că, conform ordinului de angajare şi a contractului individual de muncă, este angajatul IMSP, în funcţia medic psihiatru narcolog de gardă. La data de 8 decembrie 2016, când se afla la serviciul de gardă, fapt confirmat de IMSP, de către doi pacienții i-au fost aplicate multiple lovituri cu o rangă metalică, cauzându-i astfel mai multe vătămări corporale.

Dialogul deschis dintre reprezentații mediului de afaceri și Serviciul Fiscal de Stat va asigura o administrare fiscală mai eficientă și va contribui la perfecționarea cadrului legislativ în domeniul fiscal. Această idee a fost enunțată în cadrul întrunirii organizate la solicitarea Camerei de Comerț Americane cu persoane responsabile din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, fiind puse în discuție principalele aspecte ale politicii fiscale pentru anul curent care îi vizează nemijlocit comunitatea de afaceri. Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, a menționat că una din prioritățile autorității fiscale este crearea climatului favorabil pentru conformarea contribuabililor și realizarea corectă, echitabilă și transparentă în raport cu contribuabilii a sarcinilor de administrare fiscală.

Ministerul Finanțelor aduce la cunoștința agenților economici că prin Legea Cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016) au fost operate amendamente în Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998.

În conformitate cu prevederile art.14 alin.(3) și alin.(4) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea, subiecţii specificați la art.6, 9 şi 10 din Lege, sînt obligaţi să calculeze, să achite la bugetul de stat plăţile corespunzătoare pînă la data de 25 a lunii februarie a anului următor de gestiune.

Conform prevederilor art. 347 alin. (2) și alin. (3) din Codul fiscal

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) amintește potențialilor beneficiari că campania de depunere a cererilor de obținere a subvențiilor post-investiționale oferite din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural va dura până la 31 octombrie 2019. Totodată, pentru două submăsuri termenul de înaintare a cererilor diferă de cel indicat. Astfel, în cadrul submăsurii 2.3 Stimularea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor de irigare termenul-limită de depunere a actelor este 15 noiembrie, iar pentru submăsura 1.7A Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură data-limită de recepționare a dosarelor este 15 decembrie.

Întreprinderea plătitor de TVA a încheiat un contract de prestare servicii de intermediere. Ce operațiuni contabile urmează a fi efectuate în situația în care întreprinderea furnizează servicii de televiziune, iar intermediarul perfectează contractele cu consumatorii, colectează plățile pentru serviciile prestate etc.? La încheierea lunii, intermediarul transferă întreprinderii toată suma colectată, iar întreprinderea achită acestuia suma remunerării.

Soluțiile de securitate sunt menite să ajute angajații din sănătate în contextul în care numărul atacurilor informatice care exploatează subiectul coronavirus a crescut de aproape cinci ori pe durata pandemiei. Producătorul de soluții de securitate informatică Bitdefender a anunțat că va oferi gratis soluții de securitate destinate mediului de business tuturor instituțiilor sanitare din lume, ca parte a unui demers de a le sprijini pe durata pandemiei COVID-19.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.