Deja al nouălea an la rând la 1 iulie intervine obligația agenților economici de a instala terminale de plată fără numerar ale băncilor comerciale și/sau societăților de plată licențiate de BNM şi de a asigura posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, pe parcursul anului calendaristic precedent, veniturile din vânzări cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă și control au depăşit suma de 500 mii lei. Norma este stabilită în art.71 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.   În anul curent în Legea prenotată au intrat în vigoare și alte modificări, acestea având drept scop diminuarea numerarului în economie.

Care sunt aspectele juridice de care urmează să țină cont angajatorul în cazul decesului unui salariat al întreprinderii?  Sunt sau nu impozabile plățile restante achitate moștenitorilor salariatului?   Conform art. 82 lit. a) din Codul muncii (CM), circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor și atrag încetarea contractul individual de muncă sunt decesul salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată.

În conformitate cu prevederile Ordinului SFS nr. 5 din 1 aprilie 2017, certificatele de rezidenţă se eliberează pentru fiecare an calendaristic de către Direcția deservire fiscală (DDF) în raza căreia îşi are raza de deservire persoana fizică sau sediul central a persoanei juridice solicitante sau, după caz, de către Direcţia generală administrarea contribuabili mari (DGACM).

Noțiunea de „fonduri nestatale de pensii” din Codul fiscal poate fi substituită cu cea de „fonduri de pensii facultative”, care vor fi definite drept fonduri care sunt create şi care activează în baza Legii nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative.   Proiectul pentru modificarea a 15 legi ce țin de activitatea fondurilor de pensii facultative, a administratorilor acestora, modului de obținere a actelor permisive, responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor etc. a fost examinat ieri, 20 mai, de secretarii de stat.  

În ultima perioadă tot mai multe persoane au activat sau încă activează de la distanță, iar o parte din manageri gestionează afacerile din altă țară decât cea în care este înregistrată afacerea. În acest context, impozitarea persoanelor care activează de la distanță provoacă o serie de întrebări. Aspecte ce țin de impozitarea nerezidenților și efectele fiscale ale activității acestora, precum și provocările din domeniul impozitului pe venit, în special remunerațiile, dar și armonizarea cadrului național în materie de TVA la directivele EU au fost discutate astăzi, 17 septembrie, în cea de-a doua zi a conferinței e-TAXCON'21.

Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 25 ianuarie 2021 survine termenul limită de prezentare a Notelor de informare pentru perioada fiscală 2020. Astfel, contribuabilii sunt obligați să prezinte în termenul menționat următoarele Note de informare: Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS18);

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Întreprinderea „X” nu este plătitoare de TVA și activează de 5 ani, având ca activitate de bază prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor pe teritoriul țării, precum și servicii de comercializare a biletelor pentru transportul pasagerilor pe teritoriul țării (livrări scutite de TVA conform art. 103 alin. (17) din Codul fiscal) în valoare de 900 000 lei. Totodată, pe parcursul anului 2020 a mai obținut venit din vânzarea mărfurilor (livrări impozabile cu TVA) în valoare de 400 000 lei. Ce regim de impozitare urmează să aplice entitatea pentru anul 2021? Are oare aceasta dreptul de alegere a regimului de impozitare sau apare obligația de a se înregistra ca subiect al TVA?

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

Serviciul Fiscal de Stat a efectuat în semestrul I al anului curent 14436 controale fiscale, cu 2127 mai puține decât în aceeași perioadă a anului 2020. Suma totală a plăților suplimentare calculate în lunile ianuarie-iulie 2021 a constituit 185,68 mil. lei față de 98,06 mil. lei în aceeași perioadă a anului 2020.   Potrivit datelor publicate de autoritatea fiscală, verificările au fost desfășurate prin diferite metode: tematică (privind restituirea TVA, accizelor, înregistrarea/anularea a statutului de plătitorilor  TVA, restituirea impozitului pe venit/verificarea obligațiilor persoanelor fizice), totală, repetată, prin contrapunere etc. Ca rezultat al acestor controale au fost stabilite 7373 abateri de la legislația fiscală în vigoare (sau în cazul a 51%

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

(29.1.10.6) Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal. Potrivit art. 83 alin. (2) lit.a) din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului.

Modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului Entitatea care dispune de mijloace de transport achiziționează combustibil: • direct de la furnizori; • în baza cardurilor valorice; • prin intermediul titularului de avans (în cazul delegării salariatului peste hotare țării). Formulele contabile ce urmează a fi întocmite conform surselor de intrare menționate mai sus sunt prezentate în Tabelul 1.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Vineri, 5 februarie 2021, fiind publicate în Monitorul oficial, au intrat în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 30 iulie 2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi a Instrucţiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.   Astfel, Ordinul MF nr.17 din 29 ianuarie 2021, prin care au fost aprobate modificările respective, prevede suplinirea Ordinului nr.94/2020 cu Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, în care sunt indicate codul, denumirea categoriei și tarifele contribuției de asigurări sociale de stat pe anul 2021.

Activitatea de întreprinzător în baza patentei este reglementată de Legea nr. 93/1998, potrivit art.1 alin.(1) al căreia definește patenta de întreprinzător drept un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.   Titular de patentă poate fi orice cetățean al RM cu capacitate de exercițiu, orice cetățean străin sau apatrid, care locuiește permanent în RM și are dreptul să desfășoare activitate de întreprinzător, a declarat despre intenția sa de a procura patentă și corespunde cerințelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.