Au trecut doar cîteva zile de la lansarea oficială a versiunii electronice a revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD” – portalul www.monitorul.fisc.md, dar deja avem peste 2000 de vizitatori, dintre care peste 600 de utilizatori s-au înregistrat pe portal, avînd astfel acces la informaţie de ordin fiscal din prima sursă.

Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.

Statele, în calitate de parteneri în schimburile comerciale, recunosc necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internaţională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele sunt motivate pentru a încheia convenţii bilaterale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. La fel de importantă este necesitatea de a revizui şi modifica convenţiile existente care nu mai reflectă nevoile actuale ale statelor şi ale investitorilor.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

Privind modificările operate în art. 103 al Codului fiscal prin Legea nr. 62 din 30.03.2012 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în temeiul art. 133 alin. (l) lit. d) din Codul fiscal, prin prisma modificărilor operate în art. 103 al Codului fiscal prin Legea nr. 62 din 30 martie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 64 din 03 aprilie 2012, art. 215), comunică următoarele.

prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.09.2013 (publicată pe pagina web oficială a Primăriei mun. Chişinău www.chisinau.md la data de 09.04.2013), au fost aprobate cotele concrete noi ale taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pe teritoriul mun. Chişinău;prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/3 din 29.09.2013 (publicată pe pagina web oficială a Primăriei mun. Chişinău www.chisinau.md la data de 09.04.2013), au fost aprobate cotele concrete ale taxei pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor pe teritoriul mun. Chişinău. Astfel, solicităm să vă expuneţi: care cote concrete ale taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, stabilite pentru unităţile amplasate pe teritoriul mun. Chişinău, urmează a fi luate ca bază de către contribuabili la determinarea obligaţiilor faţă de bugetul local pentru trimestrul I al anului 2013 – cele stabilite prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.09.2013 sau cele în vigoare pînă la publicarea oficială a acesteia?dacă autoritatea publică locală va elibera, în cazul obiectelor impunerii cu taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, autorizaţii de funcţionare suplimentare la cele în baza cărora se determină cuantumul taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sau agenţii economici urmează să decidă de sine stătător dacă obiectele ce le aparțin se încadrează sau nu în categoria de unităţi stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor.

Neclarităţile şi incertitudinile, care se conţin în Codul fiscal, constituie numai una din principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii din ţara noastră. În mare parte, această concluzie poate fi atribuită şi normelor legii, ce ţin de determinarea locului livrării serviciilor pentru a fi impozitate cu T.V.A.

Dna Assunção Rocha deține un grad în domeniul controlului şi activează în calitate de inspector fiscal în cadrul departamentului regional din Porto. Deja de 7 ani şi pînă în prezent dumneaei este membru al unui grup specializat, care se ocupă de verificarea sectorului auto. Totodată, dna Assunção Rocha a efectuat cîteva controale privind impozitarea sectorului auto, inclusiv regimul T.V.A. aplicabil bunurilor de mîna a doua.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, în temeiul hotărîrii organului fiscal privind executarea silită a obligaţiei fiscale, sunt pasibile de sechestrare toate bunurile proprietate a contribuabilului, indiferent de locul aflării lor, cu excepţia celor care, conform legislaţiei în vigoare, nu sunt sechestrabile. De menţionat că, organul fiscal în procedura sechestrului va ţine cont, în mod obligatoriu, de regula imperativă potrivit căreia vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară şi suficientă pentru stingerea obligaţiei fiscale, pentru achitarea impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor sechestrate, ale căror termen de plată este stabilit pînă la sau la data comercializării, şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia Marilor Contribuabili Privind aplicarea T.V.A. la livrarea producţiei agricole Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în temeiul art. 133 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, prin prisma modificărilor operate în art. 96 şi 97 ale Codului fiscal prin Legea nr. 54 din 22 martie 2012 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-75 din 13 aprilie 2012, art. 233), comunică următoarele. I. În conformitate cu prevederile art. 96 lit. b) liniuţa a cincea din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 54 din 22 martie 2012, producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată se impozitează la cota de 8% a T.V.A…

Sistemul fiscal al Republicii Moldova, ca şi al altor ţări, este bazat pe conformarea voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale către buget. În acest sens, instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, este foarte important, chiar primordial. De aceea, activitatea Serviciului fiscal trebuie să fie îndreptată spre oferirea unor soluţii optime şi competente contribuabililor, concretizate într-un ansamblu de servicii automatizate de o înaltă calitate, bazate pe realizările de ultimă oră în domeniul tehnologiilor informaţionale, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele internaţionale de administrare fiscală.

Anexa nr.1 la Ordinul IFPS nr. 1373 din 17 august 2013 I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul cu privire la stimularea morală (non-financiară) a contribuabililor oneşti (în continuare — Regulament) stabileşte modul şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a acţiunii de stimulare cu certificate şi diplome a celor mai oneşti (credibili) contribuabili, precum şi a celor mai profesionişti contabili (ai aceloraşi contribuabili certificaţi din partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat) care au asigurat un înalt grad de conformare fiscală benevolă, prin calcularea, declararea şi achitarea în cuantum integral a obligaţiilor fiscale aferente activităţii de întreprinzător, demonstrînd un nivel înalt al transparenţei evidenţei contabile a activităţii desfăşurate, conform normelor în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 2011 din Codul fiscal, organul fiscal este în drept să sechestreze producţia agricolă nerecoltată, cu excepţia celei prevăzute la art. 200 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal. Potrivit art. 200 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal, nu sunt sechestrabile produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern. De menţionat că, întru executarea prevederilor normative în vigoare, organul fiscal va ţine cont de anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1538 din 27 noiembrie 2002

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Unele din obiectivele principale ale Legii nr. 1466 din 29.01.1998 „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” sunt protejarea suveranităţii, asigurarea securităţii economice a ţării şi dezvoltarea economiei naţionale prin intermediul stimulării activităţii economice externe. Legea menţionată a fost adoptată în anul 1998 şi pînă în prezent a suferit unele modificări. Ultimele modificări au fost operate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 33 din 06 martie 2012 (Monitorul Oficial nr. 99-102/330 din 25 mai 2012) (în continuare Lege). Legea prevede modificări tehnice ce favorizează în continuare implementarea eficientă a prevederilor Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998, precum şi ajustarea acesteia la obiectivele principale stipulate în Strategia naţională de dezvoltare a Republicii Moldova.

În Săptămâna Mare, tot francezul primeşte prin poştă formularul de plată al impozitelor. Să le completezi e un adevărat martiriu. Fericiţi cei careşi plătesc impozitele în România!… În Franţa, declararea impozitelor e un eveniment național. Înaintea datei fatidice sunt organizate zile speciale în media: comentarii, interviuri, trezorieri şi consilieri fiscali umplu emisiunile de la radio. Toţi te sfătuiesc cum să faci ca să plăteşti în mod legal mai putin impozit; ce abateri, reduceri, deduceri şi combine au mai apărut în hăţişul fiscal deja existent.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 214 alin. (1) din Codul fiscal, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale. Întru asigurarea reducerii restanţei la buget prin încasarea acesteia în timp cît mai restrîns şi pe deplin, organul fiscal, în cadrul controlului fiscal total, urmează să elucideze şi să includă în actul de control următoarele aspecte ale administrării fiscale. Anterior emiterii deciziei privind efectuarea controlului fiscal, organul fiscal analizează fişa personală a contribuabilului, ce urmează a fi supus controlului, şi în cazul în care acesta admite restanţe la buget, în decizia privind iniţierea controlului fiscal se va efectua o înscriere, în partea ce ţine de controlul fiscal, cu reflectarea informaţiei privind restanţa la ziua iniţierii controlului fiscal. De asemenea, în cadrul controlului fiscal, organul fiscal urmează să constate identitatea restanţei, reflectate în evidenţa contabilă a entităţii economice, cu cea reflectată în fişa personală, inclusiv pe bugete şi pe tipuri de plăţi. La fel, în actul de control fiscal urmează a fi reflectate motivele admiterii restanţei, precum şi propunerile de înlăturare a acestora pe căile legal posibile de recuperare a arieratelor fiscale. Totodată, urmează a fi analizat fluxul de mijloace băneşti, atît în numerar, cît şi din conturile bancare, precum şi motivul nefolosirii acestor surse financiare întru stingerea restanţelor la buget, în cazul în care au fost constatate. Adiţional, urmează a fi analizat şi reflectat în actul de control aspectul privind datoriile bugetului faţă de contribuabilul controlat, în cazul în care acestea există, precum şi posibilitatea stingerii restanţelor din contul sumelor respective prin compensare sau altă metodă legală.

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

La fel ca şi Programul din anul 2011, Programul actual are ca prioritate încurajarea respectării de către contribuabili a legislaţiei privind impozitele, taxele şi alte plăţi, şi descurajarea indisciplinei fiscale prin concentrarea la maxim a resurselor interne disponibile. Ţinînd cont de tendinţele de dezvoltare ale mediului, nivelul actual de educare a contribuabililor, aptitudinile SFS, continuă aplicarea celor 3 abordări de conformare, selectate în anul 2011, ce stabilesc în continuare necesităţile actuale.