Alexei Repede, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni (AOAMP) şi Valeriu Cosarciuc, Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM), au semnat Acordul de Colaborare dintre cele două organizaţii. Semnarea acordului a pornit de la necesitatea de a susţine şi a dezvolta sectorul agricol din Republica Moldova, precum şi în vederea extinderii şi dezvoltării relaţiilor de colaborare între AOAMP şi FNFM. Totodată, este nevoie de a crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii competitive în ţară.

Ministerul Finanțelor anunță că, în primele patru luni de activitate ale Programului Facilitatea de Creditare a Tinerilor, inițiat de autoritate, 56 de antreprenori începători au accesat credite cu o rată a dobânzii redusă cu 2% în raport cu rata dobânzii de referință anuală. Valoarea totală a creditelor acordate în cadrul Programului este de circa 35,6 mil. lei. Majoritatea beneficiarilor, care provin din 19 raioane ale țării, au investit banii în domeniul agricol. Cele mai multe credite au fost acordate tinerilor din UTA Găgăuzia — 13, aceștia fiind urmați de tinerii din raioanele Rîșcani și Glodeni – câte 6.

Sistemul de management financiar și control implementat în cadrul Primăriei municipiului Bălți necesită îmbunătățiri, deoarece nu au fost dezvoltate unele elemente proprii sistemului dat, care țin de identificarea riscurilor asociate obiectivelor stabilite prin Planul anual de activitate, a riscurilor de fraudă asociate procesului de raportare financiară, elaborarea Ghidului privind activitățile de control etc., se spune în Raportul auditului situațiilor financiare aferente procesului bugetar și gestionării patrimoniului public ale mun. Bălți pe anul 2017 care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 iulie curent.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20),

Începând cu 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare noua versiune a Nomenclaturii combinate a mărfurilor Republicii Moldova. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 275 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Legea nr. 172/2014), MO nr. 486-498/817 din 21.12.2018.

Subiecții impunerii cu impozitul pe venit stabiliți prin Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova își determină obligațiile fiscale privind impozitul pe venit după metoda de casă. Acest Regulament a fost aprobat de Executiv în scopul unificării prevederilor mai multor hotărâri de Guvern ce reglementau domeniul și care au fost abrogate odată cu publicarea pe data de 10 august 2018 în MO a HG nr.693.

Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova se completează cu un capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Legea nr. 278 din 29 noiembrie 2018 privind modificarea unor acte legislative. Astfel, legea specifică faptul că imigrarea străinilor în scop de muncă în Republica Moldova se efectuează în funcţie de necesităţile economiei naţionale de forţă de muncă calificată în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone. În acest context, Guvernul, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova, va aproba şi actualiza, anual sau la necesitate, Lista ocupaţiilor prioritare.

Suntem în campanie de recepționare a Declarației persoanele fizice cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018. Care este termenul limită în care sunt așteptați contribuabilii la Serviciul Fiscal de Stat? Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Zonele economice libere (ZEL), sau altfel zis, zonele antreprenoriatului liber, conform Legii cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27.07.2001 (Legea nr. 440/2001), sunt părţi ale teritoriului vamal al RM, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

În trimestrul IV al anului curent este preconizată semnarea Acordului cu privire la colaborarea în domeniul combaterii muncii nedeclarate între Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii. Acțiunea este inclusă în Planul de acțiuni pentru anul 2019 pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea planului este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Documentul conține circa 70 de acțiuni, iar costurile totale necesare realizării acțiunilor constituie 1 109 672,2 mii lei, dintre care 955 076,2 mii lei sunt acoperite din bugetul de stat, 44 128,9 mii lei – din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar 20 467,6 mii lei sunt din surse externe.

Întreprinderea, în anul 2018, a luat în comodat un autoturism de la angajatul său și dorește să-i compenseze uzura bunului (art.859 Codul Civil). Cum va fi tratată această compensare pentru angajat din punct de vedere al impunerii cu impozitul pe venit, asigurare medicală și asigurare obligatorie de asistență socială, dar și pentru întreprindere, cheltuielile de reparație a bunului care au fost suportate?

Pentru crearea fondurilor închise cu capital de risc, activitatea cărora nu va fi subordonată cerințelor rigide de organizare a activității, este necesară micşorarea costurilor administrative înalte pe care le implică aceste fonduri şi eliminarea barierelor în apariția entităților de finanțare a întreprinderilor mici şi mijlocii în ţara noastră. În acest scop este propusă completarea art.20 al Codului fiscal, ce include sursele de venit neimpozabile, cu veniturile obținute de investitorii eligibili din investițiile efectuate în fondul cu capital de risc şi veniturile obținute de fondul cu capital de risc din investițiile în întreprinderile indicate.

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social (Comisie) și a listei genurilor de activitate ce constituie activități de antreprenoriat social, aprobat de Guvern în ședința din 28 noiembrie, a fost publicat ieri, 14 decembrie, în MO. Documentul stabilește componența, drepturile și obligațiile membrilor Comisiei, modul de organizare și funcționare a Comisiei, procedura de examinare a solicitării sau contestațiilor privind atribuirea statutului de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, evaluarea conformării la statutul respectiv, dar și modul de retragere al acestuia.

Măsura de sprijin sub formă de subsidii investiționale, acordată pentru dezvoltare regională, orientată către regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia, este considerată ajutor de stat. Consiliul Concurenței a făcut publică Decizia nr. ASO – 25 din 25.04.2019, potrivit căreia temei pentru instituirea schemei de ajutor de stat constituie prevederile Strategiei de dezvoltare social-economică a Găgăuziei pentru anii 2017-2022. Acordarea măsurilor de sprijin este justificată și de necesitatea susţinerii dezvoltării regionale a UTA Găgăuzia prin sprijinirea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă.

1. (29.1.3.5.21) În ce mod urmează a fi dedus costul licenței în condițiile anulării obligației de licențiere aferent activității respective? 2. (29.1.3.7.5) Este obligată entitatea care efectuează o sponsorizare în scopuri filantropice în formă nemonetară să elibereze factura fiscală?

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 septembrie curent, fiind aprobate următoarele acte: • Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor • Regulamentul privind organizarea funcționării sălilor de joc cu automate de joc cu câștiguri bănești • Regulamentul privind organizarea și desfășurarea pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive • Regulamentul privind organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 11 iulie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), care a intrat în vigoare din data de 12 octombrie 2018 (în continuare – Regulament), care stabilește principiile, organizarea şi desfășurarea activității de evaluare, administrare şi valorificare a bunurilor infracţionale.

Potrivit prevederilor art. 103 alin.(1) pct. 29) din Codul fiscal, importul mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor