Drept răspuns la solicitarea Republicii Moldova privind acordarea asistenței financiare de urgență pentru ameliorarea impactului economic al COVID-19, o misiune a Fondului Monetar Internațional va purta discuții, de la sediul FMI din Washington, cu autoritățile moldovenești referitor la politicile economice necesare pentru atenuarea impactului pandemiei, susținute financiar de Mecanismul de creditare rapidă (RCF) și Instrumentul de finanțare rapidă (RFI). FMI precizează că Republica Moldova va obține finanțare RCF și RFI în total de până la 86,25 mil. DST (echivalentul a circa $117 mil. sau 50% din cota Republicii Moldova la FMI).

În temeiul prevederilor art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

Sistemul informațional automatizat (SIA) „e-Factura” a devenit în cei șase ani de la lansare tot mai popular în rândul contribuabililor. Acest fapt este confirmat de datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).   Datele CTIF arată că numărul contribuabililor care utilizează sistemul „e-Factura” a crescut de la 500 (în primele trei luni ale anului 2014) până  la 50,3 mii de contribuabili la începutul anului 2020, iar la momentul actual sistemul este utilizat de peste 176 mii de utilizatori ce au în cadrul sistemului rolul de director sau contabil. Doar în perioada ianuarie – mai 2020, accesul la sistem a fost obținut de peste 4,9 mii de utilizatori.

Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

Întreprinderea, în anul 2018, a luat în comodat un autoturism de la angajatul său și dorește să-i compenseze uzura bunului (art.859 Codul Civil). Cum va fi tratată această compensare pentru angajat din punct de vedere al impunerii cu impozitul pe venit, asigurare medicală și asigurare obligatorie de asistență socială, dar și pentru întreprindere, cheltuielile de reparație a bunului care au fost suportate?

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, la situația din 07 aprilie 2020, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 13 548 423,69 lei, dintre care: 13 546 717,80 lei și 85 euro. La moment, mijloacele financiare acumulate nu au fost utilizate, acestea urmând să fie repartizate conform dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014 (în vigoare din 1.09.2014) și Planurile naționale de acțiuni pentru implementarea acestuia, prin care Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, stabilesc că prevederile actelor normative europene urmează a fi încorporate în legislația națională în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acordului (până la 1 septembrie 2017).

Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

După cum am menționat în articolele din edițiile precedente ale revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 4, 5 din anul 2018), în care am descris particularitățile noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune, aplicarea IFRS 161 produce modificări în situațiile financiare, în special, asupra elementelor din bilanțul și din situația profitului sau pierderii ale locatarului.

Chiar dacă plata arendei terenurilor agricole reprezintă costuri (care nu se delimitează în deductibile și nedeductibile) este necesar de întocmit Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune/ arendă şi a cheltuielilor aferente? Dacă da, atunci când trebuie întocmit actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune/ arendă şi a cheltuielilor aferente — la eliberarea producției în contul plății pentru arenda terenurilor agricole, care se eliberează în rate (grâu- 30 septembrie, porumb — 31 octombrie, floarea soarelui- 30 noiembrie) sau la data prevăzută în contract — spre exemplu, 31 decembrie?

Circa 300 de antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, instituțiilor de suport în afaceri și de protecție a mediului, precum și ai Delegației UE în Moldova, ai Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au participat la o conferință internațională online, în cadrul căreia în Republica Moldova a fost lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor. Programul „Eco IMM” a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și este implementat de ODIMM în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova și susținute prin intermediul Proiectului EU4Environment, finanțat de Uniunea Europeană.

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

Ministerul Economiei și Infrastructurii invită antreprenorii să aplice la Programul de digitalizare a IMM-urilor, lansat zilele trecute în cadrul unui eveniment online. „Lansăm un nou program de suport pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și punem la dispoziția antreprenorilor 20 mil. lei pentru dezvoltarea instrumentelor de comerț electronic. Acest instrument de susținere va ajuta producătorii autohtoni să-și digitalizeze procesele de business și să vândă produsele sau serviciile pe platforme online. Mulțumesc colegilor de la ODIMM, pentru că în termeni restrânși au reușit să elaboreze acest program și să identifice resursele financiare necesare pentru a oferi o soluție oamenilor de afaceri afectați de restricționarea comerțului pe durata crizei pandemice”, a declarat Sergiu Railean.

În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, obligaţie de emitere a facturii fiscale apare pentru livrările impozabile pe teritoriul ţării. Dat fiind faptul că tranzacţia se realizează în afara teritoriului Republicii Moldova, obligaţia de emitere a facturii fiscale nu apare, în lipsa obiectului de impunere cu TVA.

Se suspendă acțiunea, inclusiv procedura de intrare în vigoare, a Legii nr. 57 din 23 aprilie 2020 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat, până la examinarea în fond a sesizării. Decizia nr.41 privind cererea de suspendare a acțiunii Hotărârilor Guvernului nr. 162 din 13 martie 2020 și nr. 252 din 21 aprilie 2020 a fost adoptată de Curtea Constituțională ieri, 23 aprilie, fiind publicată pe pagina oficială a Curții. Amintim că, în ședința de ieri a Parlamentului, Acordul de credit de 200 mil. euro contractat de la Federația Rusă a fost ratificat cu votul a 56 de deputați.

Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar   va fi completată cu anexa ce va reglementa modul de evaluare sistemică și de reevaluare a funcțiilor în sectorul respectiv. Proiectul  a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.   Potrivit documentului, sistemul de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar are drept scop sistematizarea funcțiilor generice conform grupurilor ocupaționale și subgrupurilor de funcții în raport cu domeniul de activitate, precum și de a stabili poziționarea acestora în ierarhia funcțiilor existente în sectorul bugetar.

În temeiul art.11 alin.(l)-(4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Autoritatea Națională de Integritate elaborează și va pune în aplicare un mecansim de atestare a inspectorilor de integritate, precum și va evalua funcționarea sistemului de management financiar și control. Aceste acțiuni sunt incluse în Planul de acțiuni al ANI pentru anul curent. Planul conține peste 60 de acțiuni ce au ca scop realizarea a 11 obiective. Astfel, ANI și-a propus digitalizarea procesului de verificare a conflictelor de interese și al gestionării dosarelor, asigurarea completării și gestionării Registrului interdicțiilor, organizarea și desfășurarea unei campanii de informare pentru conducătorii și adjuncții organizațiilor publice din subordinea administrației publice locale,