În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Serviciul Fiscal de Stat dă start unei campanii de sensibilizare a societății, de atenționare a populației asupra aspectelor obligatorii ale unui bon fiscal veridic. Astfel, până la finele anului curent, SFS va desfășura un complex de acțiuni în cadrul căruia va fi mediatizat și un spot video social în care cetățenii sunt îndemnați să nu fie indiferenți — să solicite bonul de casă. Concomitent, în spot se atenționează asupra elementelor unui bon fiscal veridic, astel, sensibilizând cetățenii cum să distingă un bon fiscal adevărat și o notă de evidență internă. În scopul unei informări mai profunde, SFS a creat un ghid video în care un specialist din cadrul SFS va relata despre elementele esențiale ale unui bon fiscal.

Prin fuzionarea Inspectoratului Ecologic de Stat și a Serviciului Piscicol va fi creat Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în contextul reformei instituțiilor abilitate cu funcţii de control de stat și va exercita controlul activităţilor ce tin de toate domeniile de mediu. În Monitorul Oficial din 22 iunie a fost publicat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului,

Încălcarea cerințelor privind producerea, depozitarea, plasarea pe piață, comercializarea produselor alimentare și informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare se va sancționa mai dur. Prevederile sun incluse în proiectul modificărilor și completărilor la Codul contravențional (CC) elaborate de Ministerul Justiției. Autorii propun o nouă redacție a art. 269 din CC, conform căreia încălcarea cerințelor de siguranță a produselor alimentare prin producerea, plasarea pe piață și comercializarea produselor ce nu corespund rigorilor impuse pot deveni pasibile de sancționare cu amendă de la 100 la 150 UC aplicată persoanei fizice și de la 400 la 500 UC pentru persoanele juridice.

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021, partea II în nr. 3(66) 2021) Asociațiile de economii şi împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 alin. (1), p. 5 al Legii asociațiilor de economii şi împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței deținute, suplimentar la serviciile prestate membrilor săi de acordare a împrumuturilor şi a serviciilor aferente împrumuturilor, precum şi acceptarea depunerilor de economii, pot acorda şi alte servicii, cu acordul scris al autorității de supraveghere.

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

Potrivit art. 2931 alin. (3) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218/2008, degradarea, pierderea, nimicirea, lipsa registrului maşinii de casă şi control,

În incinta Ministerului Finanțelor, marți, 04 februarie 2020, a avut loc cea de-a 5-a Reuniune a Subcomitetului pentru cooperare economică şi în alte sectoare, Cluster I “Dialog economic, managementul finanţelor publice, statistică, servicii financiare, clauze de control şi anti-fraudă”. Discuțiile au vizat situația macroeconomică, politica bugetar-fiscală, reforma managementului finanțelor publice, progresul reformelor în sectorul financiar, asistența financiară externă, etc.

Se permite importul, comercializarea și distribuirea gratuită a încălțămintei folosite, îmbrăcămintei, articolelor textile și jucăriilor folosite (unele poziții), dacă acestea au fost supuse operațiunilor de curățare, dezinfecție și dezinsecție, certificate distinct pentru fiecare lot, prin documente eliberate de instituțiile abilitate din țara de export (în cazul mărfurilor de uz personal folosite importate) sau de întreprinderile naționale specializate în efectuarea operațiunilor de curățare (în cazul mărfurilor de uz personal folosite, colectate de la persoanele fizice și juridice din țară).

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării totale la entitatea „X” S.R.L. s-a constatat lipsa benzilor de control ale Mașinii de casă și control (MCC) pentru o perioadă de 3 luni ale anului 2015. Ce sancţiuni îi vor fi aplicate entităţii în cazul dat?

Parlamentul ar putea institui o comisie permanentă care va examina rapoartele Curții de Conturi. Noua comisie se va numi Comisia de control a finanțelor publice și urmează să-şi înceapă activitatea din următoarea legislatură parlamentară. Inițiativa a fost examinată în ședința de ieri a legislativului și susținută de majoritatea deputaților în prima lectură. Noile prevederi introduc un nou concept, cel de audit extern și presupun că Comisia de control a finanțelor publice va avea atribuții de asigurare a cadrului legal privind auditul public extern și organizarea instituției supreme de audit.

Noul director interimar al Serviciului Vamal este Sergiu Burduja. Ieri, 3 decembrie, acesta a fost prezentat colaboratorilor autorității vamale de Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, care în cadrul unei ședinței scurte a formulat așteptările Guvernului față de noul conducător. „Deoarece Serviciul Vamal este prezent practic pe întreg teritoriul țării și interacționează atât cu agenți economici, cât și cu persoane fizice, cer să desfășurați activitatea în strictă conformitate cu legislația. Vă rog să concentrați toate eforturile pentru a determina ca procedurile Serviciului Vamal să fie prietenoase și oneste”, a menționat Serghei Pușcuța.

Conform prevederilor introduse în Codului fiscal în anul 2012, persoanele care deţineau mai mult de 500 mii lei au fost obligate să depună la organul fiscal Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti (în continuare – Declarația). Totodată, se prezuma că persoanele care, la data de 1 ianuarie 2012, au atins vârsta de 18 ani, aveau mijloace bănești disponibile în sumă de până la 500 mii lei, pentru care obligația de declarare nu apărea, chiar și în cazul în care nu au depus Declaraţia. Astfel, în cadrul controalelor fiscale efectuate până la 1 ianuarie 2020, venitul

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

1. (34.6.3) Care sunt obligațiile utilizatorilor maşinilor de casă şi de control/ imprimantelor fiscale, privind ținerea și completarea Registrul MCC/IF? 2. (34.3.5) Care sunt sancțiunile în cazul încălcării regulilor de ținere și completare a Registrului MCC/IF?

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?