Persoanele care desfăşoară comerţ cu ridicata apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii şi dispun de obiecte impozabile: de unități de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau de prestări servicii (art. 288 alin. 4), art. 290 lit. e) Codul fiscal).

Autorităţile anunţă că în curând va începe elaborarea unui Registru al producătorilor horticoli, după modelul celui din sectorul vitivinicol, deţinut de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat Decizia nr. 1/2015 a Consiliului de Asociere UE-RM privind aplicarea titlului V din Acordul de asociere RM-UE (Comerț și aspecte legate de comerț) pe întreg teritoriul Republicii Moldova, transmite Moldpres cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului.

Fiecare al şaselea moldovean a beneficiat, în anul 2015, de medicamente compensate acoperite din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM). Din numărul total de peste 590 mii de beneficiari, cei mai mulţi, 346 de mii, au primit medicamente compensate pentru tratamentul maladiilor cardiovasculare, iar peste 80 de mii – preparate antidiabetice orale şi insulină.

Unitatea comercială, în conformitate cu Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23.09.2010, se consideră unitate (spaţiu) în care au loc procesele operative de circulaţie a mărfurilor/serviciilor (primirea, depozitarea şi vînzarea).

Da. Persoanele care prestează servicii de închiriere a îmbrăcămintei apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii reieşind din faptul că această activitate se autorizează de către autorităţile administraţiei publice locale (art. 293 alin. (5) al Codului fiscal).

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 ianuarie, a fost publicată Legea nr. 230 din 10.12.2015, prin care articolul 11, alineatul (1) din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind comerţul electronic a fost completat cu o nouă litera g1).

Ministrul Economiei, Stephane Bride, a avut, astăzi, o întrevedere cu Mehmet Selim Kartal, Ambasadorul Turciei la Chișinău. Bride a afirmat că Republica Moldova poate deveni o platformă bună pentru dizlocarea unităților de producere a firmelor turcești în Moldova, utilizînd toate facilitățile disponibile în Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale.

Centrul de formare antreprenoriala a Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) a Republicii Moldova, în colaborare cu Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), invită companiile să participe la Programul de pregătire şi perfecţionare a managerilor «Moldova-Germania».

Care este actul legislativ ce reglementează repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe? Prin Legea „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” (în continuare — Lege) nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 (MO, 1998, nr. 28-29, art. 203) cu modificările și completările ulterioare, sunt stabilite modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităţilor administraţiei publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe.

Unitățile de schimb valutar din R. Moldova vor avea dreptul să modifice cursurile de vânzare și cumpărare a valutei în decursul unei singure zile de lucru, iar Banca Națională va stabili frecvenţa de modificare a cursurilor.

De la 1 ianuarie în Moldova vor fi noi reguli pe piaţa produselor de tutungerie. În legătură cu aceasta, ziarul ”Комсомольская Правда” a publicat o investigaţie în care a scos în evidenţă ce se va schimba la nivelul consumatorului de rînd, consemnează Moldpres.

Da, persoanele care prestează servicii privind colectarea maculaturii apar în calitate de subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii reieşind din faptul că această activitate se autorizează de către autorităţile administraţiei publice locale (art. 293 alin. (5) al Codului fiscal).

Camerele de Comerț și Industrie din Moldova, România și Ucraina vor semna un Memorandum trilateral de colaborare, cu obiectivul de a facilita comerțul internațional. O înțelegere în acest sens a fost atinsă în cadrul întrevederilor președintelui CCI a Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, cu președintele CCI România, Mihai Daraban, și vicepreședintele CCI din Ucraina, Sergii Svystil, aflați la Chișinău cu ocazia Expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

Da, persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, dar sunt scutite de plata acesteia (art. 295 lit. g) al Codului fiscal).

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat astăzi o nouă Metodologie de formare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere. Decizia a fost luată astăzi de Consiliul de Administrație al instituției după mai bine de o oră de dezbateri.

Peste 300 de magazine ale cooperaţiei de consum din spaţiul rural vor fi modernizate în următorii patru ani. De asemenea, vor fi deschise noi case de deservire socială, puncte de colectare a producţiei agricole, pieţe agricole şi întreprinderi de alimentaţie publică, informează Moldpres.

Da. Persoanele care prestează servicii de restaurare şi regenerare a anvelopelor apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii, deoarece prin serviciile respective se subînţeleg serviciile particulare indicate în secţiunea G grupa 50.2 a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM) şi se autorizează de către Autorităţile administraţiei publice locale (art. 293 alin. (5) din Codul fiscal).

Da. Persoanele care prestează servicii de reparaţie a îmbrăcămintei urmează să deţină pentru tipul activităţii desfăşurate autorizaţie de funcționare eliberată de către autoritatea administrației publice locale (art. 293 alin. (5) din Codul fiscal).

Republica Moldova va menține regimul preferențial la importul producției de tip lohn pentru companiile din industria prelucrătoare, introducînd de la 1 ianuarie 2016 o taxă vamală de 1% pentru producția respectivă. Parlamentul a aprobat amendamentele respective la Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, informează Noi.md.