Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), în venitul brut nu se include patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din CF, la liniuța a cincea fiind prevăzut că, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

В результате изменений, произведенных Законом №91 о внесении изменений в некоторые нормативные акты (далее – Закон № 91/2020), в Закон №93  о предпринимательском патенте (далее – Закон № 93/1998) введены новые виды деятельности, которые можно будет осуществлять  с 26 июля 2020 г. на основе предпринимательского патента.   Это:      2.49. «Экскурсионные туристические услуги, предоставляемые туристическими гидами, в том числе с использованием личного транспорта»;

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Legea nr.198 din 20 noiembrie 2020 privind fondurile de pensii facultative, ce stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative (Fond) ca parte a sistemului de asigurare facultativă pe baza economiilor individuale capitalizate, cerințele privind organizarea, licențierea și activitățile desfășurate de administratorii Fondurilor, normele aplicabile depozitarilor, precum și competențele de supraveghere a acestor entități atribuite Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).   Potrivit legii, Fondul se înființează de către administrator pe baza contractului de societate civilă încheiat în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului individual de aderare și virarea contribuției.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

Serviciile de ghidaj turistic (2.49), cele de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale și de prezentare și instruire pe teme enogastronomice (prepararea și degustarea bucatelor și băuturilor locale tradiționale) (2.50), de confecționare a articolelor meșteșugărești de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru adulți și copii (individual și în grupe de până la 20 de persoane) (2.51) vor putea fi prestate în baza patentei de întreprinzător.   Astăzi, 26 iunie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.91 pentru modificarea unor acte normative, prin care sunt operate modificări în cinci Legi, inclusiv în Legea nr. 93/1998  cu privire la patenta de întreprinzător.

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu explicații la solicitările adresate autorității cu privire la obligativitatea calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) pentru salariaţii cetăţeni străini. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/1999  privind sistemul public de asigurări sociale, asigurat se consideră persoana fizică aptă pentru muncă cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, având obligaţia de a plăti CAS în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.   Potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi alin. (6) din Legea nr. 489/1999, contribuţia se datorează de la data încadrării în una din situaţiile prevăzute la art. 4 (persoană care desfăşoară activitate în bază de contract individual de muncă, este manager cu contract de management etc.) şi se extind în egală măsură asupra cetăţenilor RM şi asupra cetăţenilor străini şi persoanelor apatride.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 18 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni. Documentul prevede că acționarii vor avea dreptul de a introduce nelimitat puncte pe ordinea de zi a adunării generale, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare, precum și de a adresa întrebări și prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse. De asemenea, legea prevede instituirea obligației societății de a răspunde în termeni stabiliți la întrebările adresate de acționari privind subiectele de pe ordinea de zi a adunării generale.

În baza modificărilor la Hotărârea Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, măștile, mănușile medicale și dezinfectanții medicali fac parte din categoria de produse la care nu poate fi aplicat un adaos comercial mai mare de 20%. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat vine cu un șir de acțiuni de protecție socială, efectuând de astăzi, 27 februarie 2020, vizite fiscale la toate farmaciile din țară.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Capitalul social al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” urmează a fi majorat cu 460957,1 mii lei (echivalentul a 18,44 mil. euro). Mijloacele financiare vor fi alocate de Ministerul Finanțelor din contul împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului ”Proiectul de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare”. Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede alocarea acestor mijloace financiare a fost examinat ieri, 21 mai curent, în cadrul ședinței secretarilor generali.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

În cadrul ședinței Executivului din 20 iulie 2020 a fost aprobat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea semnării Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.   Documentul are la bază angajarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) de a oferi finanțare flexibilă și în timp util țărilor membre pentru consolidarea sistemului de sănătate publică și atenuarea impactului socio-economic al pandemiei.

Введение 10 лет назад косвенных методов оценки налоговых обязательств физических лиц преследовало цель минимизировать общественную опасность занижения доходов, стоимости имущества, денежных потоков, которые наносят вред не только бюджету в целом, но и каждому налогоплательщику, честно исполняющему свои налоговые обязательства. Масштабы уклонения от уплаты налогов физическими лицами не подсчитывались, известно только, что уровень ненаблюдаемой экономики, по данным Национального бюро статистики (НБС), составляет порядка 24% ВВП, а Всемирный банк оценивает объемы теневой экономики в Молдове более чем в 40%.

Pentru reparația drumurilor publice naționale se alocă mijloace financiare în sumă de 250 000 mii lei. În Monitorul Oficial din 29 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 314 din 20 mai 2020 cu privire la aprobarea Programului de reparație a drumurilor publice naționale și a Programului de reparație periodică/ întreținere a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor. Potrivit documentului urmează a fi desfășurate lucrări de reparație a îmbrăcămintei rutiere pentru 7 drumuri naționale. În același timp, Programul de reparație periodică/ întreținere a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor prevede cheltuieli în sumă de 1 125 000 mii lei, dintre care 123 834,0 mii lei reprezintă cheltuielile pentru reparația drumurilor din mun. Chișinău și 27 133,0 mii lei a celor din mun. Bălți.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează solicitanții, care obțin dreptul la pensie și alte prestații sociale în perioada 17 martie – 15 mai 2020, că cererea și actele necesare pentru stabilirea acestor drepturi se vor depune la Casa Teritorială de Asigurări Sociale de la domiciliu din data încetării stării de urgență. Conform pct.13 din Dispoziția nr.6 din 26 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență termenele de acordare a tuturor prestațiilor sociale nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspenda pe toată durata stării de urgență.

В «Monitorul Oficial» 14 февраля опубликованы изменения и дополнения в Приказ Министерства сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды № 79/2019 об утверждении проверочных листов для области и контроля Национального агентства по безопасности пищевых продуктов. Документ дополнен 21 новым проверочным листом по госконтролю и надзору за предприятиями:

Сотрудница сетевого предприятия общественного питания обратилась с иском в суд против бывшего работодателя. Она отработала у ответчика чуть больше двух месяцев (67 дней), после чего работодатель ее уволил без выплаты зарплаты. По словам истицы, трудовой договор с работодателем составлен неправильно: в нем не указан точный размер заработной платы и периодичность выплаты, не установлен режим работы и отдыха, но устный договор с работодателем определял ежедневную работу с 8.00 утра до 19.00. Единственный выходной день – воскресенье, что нарушает требования закона о 40-часовой рабочей неделе. Также работодатель обещал ей платить по 200 леев в день, а затем перевести на зарплату в 13 400 леев за месяц, однако уволил сотрудницу на основании ст. 86 ч. (1) п. h) ТК за прогул – отсутствие на работе без уважительных причин более четырех часов подряд.