Agentul economic „Z” este rezident al zonei economice libere „Ungheni-Business”. În anul 2014 acesta a investit în mijloacele fixe ale întreprinderii un capital echivalent cu un milion de dolari SUA care a fost atins în trimestrul IV al anului 2014, fapt pentru care a fost scutit pentru o perioadă de 3 ani (2014–2016) de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor produse în zona economică liberă. Totodată, în anul 2017, agentul economic „Z” a mai investit în mijloacele fixe ale întreprinderii un capital echivalent cu un milion de dolari SUA. În contextul celor menționate, poate agentul economic să mai beneficieze repetat de scutirea respectivă?

Codul fiscal este completat cu un nou articol ce reglementează restituirea T.V.A. la investiții capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național.

Deputații au votat în prima și a doua lectură proiectul de lege prezentat de Ministerul Finanțelor ce se referă la ratificarea protocolului de modificare a Convenției dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit și pe capital.

Societatea pe acțiuni „Universul” SRL, în capitalul social al căreia statul deține cota sa parte, pe parcursul a trei perioade fiscale nu a efectuat achitări sub formă de dividende în folosul acționarilor săi, astfel formând datorii față de aceștia. Urmează acestea să fie supuse în conformitate cu prevederile legislației în vigoare unor impozitări? În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 3) din CF, dividend constituie venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din CF.

În Monitorul Oficial nr. 364-370 din 20 octombrie 2017 fost publicată Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (în continuare – Legea nr. 166). Aceasta reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unitățile comerciale/de alimentație publică.

În luna februarie curent, întreprinderea a procurat un autoturism de la un angajat al întreprinderii în sumă de 120 000 lei. Din plata efectuată a fost reținut în prealabil impozit în mărime de 7% și transferat la buget. Recent am observat că în Codul fiscal, art. 90 stabilește că de la plățile efectuate persoanelor fizice de la înstrăinarea mijloacelor de transport rutier nu se reține impozit pe venit la sursa de plată. Dacă s-a admis reținerea în prealabil, în mod eronat, impozit în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, ce măsuri urmează să se întreprindă? Este necesar de a solicita careva documente ce ar justifica corectitudinea nereținerii impozitului?

Stimați cititori, la 9 septembrie 2019 am lansat campania de abonare pentru anul 2020, iar în actuala ediție (nr.6(54)) venim cu informații ce vă vor demonstra că ați făcut alegerea corectă alegându-ne drept sursă de informare și pentru anul viitor. În ediția din octombrie aveți ocazia să aflați mai multe detalii despre baza juridică a răspunderii materiale a angajaților, în materialul elaborat de Olga Donciu și intitulat ”Правовые основы материальной ответственности работников предприятия”. Articolul este disponibil în rubrica Consultații juridice. Totodată, în această rubrică, vă mai propunem:

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap.101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.

Legea finanțelor publice locale ar putea fi completată cu un articol nou, care va reglementa auditul public extern al bugetelor locale. Acesta stabilește că autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sunt supuse auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În cazul emiterii de către Curte a opiniei contrare sau în cazul refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației financiare, conducătorul instituției poartă răspundere conform legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale în scopul îmbunătățirii procesului bugetar și a managementului finanțelor la nivel local.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare publică proiectul Standardului Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare consolidate”.

Acordul-cadru între Republica Moldova şi Corporaţia Financiară Nordică de Mediu (NEFCO), semnat la Chișinău la 21 iulie 2017, a fost aprobat și propus de Guvern Parlamentului pentru ratificare. Astfel, vor fi create noi oportunități pentru finanțarea proiectelor cu impact benefic asupra mediului înconjurător. NEFCO oferă fonduri destinate implementării proiectelor în domeniul eficienţei energetice, energiei regenerabile și a mediului. Printre acestea se înscriu cele ce țin de reabilitarea clădirilor, a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, renovarea şi modernizarea parcurilor auto, soluţionarea problemelor aferente managementului apelor uzate şi deşeurilor municipale.

În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării la 31 decembrie 2017. Curtea menționează că, deși Ministerul Apărării și entitățile din subordine au efectuat autoevaluarea sistemului de management financiar și control, fiind emisă Declarația de bună guvernare, în vederea asigurării bunei guvernări a resurselor financiare publice și a patrimoniului public, auditul a constatat unele deficiențe în gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor publice.

Veniturile agențiilor de turism se formează din mărimea comisionului obținut sau adaosului comercial atribuit produselor și serviciilor turistice. Astfel, acestea pot deveni subiecți ai sectorului IMM, cu cota impozitului pe venit de 4% din obiectul impunerii, cu condiția că mărimea veniturilor nu a depășit 1,2 mil. lei. Odată aprobat în politica de contabilitate, acest regim de impozitare nu poate fi modificat pe parcursul anului și nu permite deducerea cheltuielilor suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale. Totodată, dacă veniturile încasate în baza adaosului comercial sau a comisionului obținut au depășit 1,2 mil. lei într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, agenția trebuie să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA, iar cota impozitului pe venit achitată va constitui 12%.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti

Amnistia de capital propusă ar putea duce la legalizarea actelor precedente de corupţie şi perpetuarea în funcţie a funcţionarilor corupţi, fapt ce vine în contradicţie cu obiectivele luptei împotriva corupţiei, prin faptul că instituţiile de resort nu vor putea verifica provenienţa activelor declarate.

Serviciul Fiscal de Stat atenționează transportatorii de pasageri din raza municipiului Chișinău: fiscul dă start acțiunilor de monitorizare pe acest segment. Agenții economici — prestatori de servicii în domeniul transportului rutier de pasageri pe rutele municipale din capitală vor fi monitorizați de angajații SFS în perioada lunii martie 2019. Acțiunile de monitorizare se vor desfășura în contextul multiplelor cazuri de încălcare a prevederilor legislației în vigoare, fapt ce duce la sporirea riscului de neconformare fiscală prin nereflectarea tuturor veniturilor și, respectiv, diminuarea impozitelor și taxelor aferente bugetului public național.

Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat acțiuni de informare ale comercianților de flori din piața de flori angro din capitală. În scopul conformării și susținerii comercianților de flori, angajații SFS au oferit acestora informații cu privire la formele organizatorico-juridice de antreprenoriat. În seara zilei de 16 aprilie 2019, cei care puneau în vânzare flori au primit circa 50 de pliante informative ce conțineau detalii despre formele de organizare a activității legale, cum ar fi:

Ministerul Economiei a elaborat trei regulamente și un contract-model de management, care ar trebui să responsabilizeze reprezentanții statului în consiliile de administrație ale societăților pe acțiuni cu capital public și public privat.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.