Începând cu ianuarie 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a investigat de comun cu Serviciul Fiscal de Stat 258 cauze penale, iar în aceeași perioadă, peste 9 mil. lei au fost încasați în bugetul de stat.   Banii au fost încasați în rezultatul activității de investigație și de urmărire penală, iar ca măsuri asiguratorii, la solicitarea procurorilor PCCOCS au fost aplicate sechestre în sumă de aproape șase milioane lei.

Se permite băncilor să utilizeze temporar, până la o dată ce va fi stabilită ulterior, fondurile proprii menținute pentru îndeplinirea amortizorului de conservare a capitalului, care au fost constituite anterior, conform pct.9 din Regulamentul cu privire la amortizoarele de capital ale băncilor1. În Monitorul Oficial din 30 aprilie a fost publicată Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 91 din 03.04.2020 cu privire la măsuri temporare aferente cerințelor față de amortizorul de conservare a capitalului.

În primele 7 luni ale anului 2019, veniturile înregistrate în sectorul public au constituit 35 mld. lei, cu un ritm de creștere de 6,7%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, cele mai multe acumulări de venituri la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor, care dețin ponderea de 63,7% (22,3 mld. lei). Acestea au înregistrat o creștere de 5,3% față de cele acumulate în perioada similară din anul 2018. În volumul total al impozitelor și taxelor, ponderea majoritară o dețin încasările din impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 69,1%. Totodată, în această perioadă încasările din TVA s-au majorat cu 7,9%, iar cele din accize – cu 9,5%.

Începând cu ziua de mâine, 16 februarie, se va reveni la măsurile de protecție diferențiate, în funcție de pragul de alertă din fiecare localitate, stabilit în baza ratei de incidență, fiind abrogată Hotărârea CNESP din 20 ianuarie prin care au fost stabilite măsuri valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova.   Această decizie a fost luată de Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP), ținând cont de o scădere ușoară, în ultima săptămână, a numărul cazurilor de COVID-19 la nivel național.

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Concomitent, conform art.12 alin. (l) din Legea menționată, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale au decis că, pe perioada stării de urgență, cetățenii ucraineni vor avea dreptul de a munci pe teritoriul Republicii Moldova fără obţinerea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă.     Angajarea acestora se va face pe perioada stării de urgență în baza contractului individual de muncă cu durată determinată și în baza numărului de identitate atribuit cetățenilor ucraineni la trecerea frontierei și a copiei actului de identitate. Angajatorul va notifica Agenția Națională de Ocupare a Forței Muncă în termen de 5 zile de la data angajării. 

La începutul lunii august,exporturile din Transnistria au constituit $364,3 mil., fiind cu $42,2 mil. (10,3%) mai mici decât în perioada corespunzătoare a anul trecut. În același timp, importurile în regiune s-au majorat cu 0,5%, depășind $708 mil. Astfel, soldul negativ al balanței comerciale externe a Transnistriei s-a majorat cu $46 mil. şi a ajuns până la $343,6 mil. Datele Comitetului vamal al regiunii arată că cele mai mari exporturi au fost asigurate de metale şi produsele din metal – $120,9 mil., deşi volumul acestora a scăzut cu 36,1%, iar ponderea lor s-a redus de la 47% la 33% din totalul exporturilor industriale.

În cadrul ședinței Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de prim-ministrul Natalia Gavrilița, a fost anunţată starea de alertă în ceea ce priveşte sectorul energetic al țării, astfel încât instituțiile statului să ia măsuri concrete pentru a preveni o eventuală declanșare a unei situații de urgență și pentru a asigura aprovizionarea țării cu gaze naturale.   După încheierea ședinței CSE, viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a comunicat cele mai importante decizii ale CSE și a precizat  că starea de alertă este o etapă necesară pentru a preveni declanșarea unei situații de urgență și pentru a fi pregătiți de orice scenariu.

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Guvernul va aproba în câteva zile un proiect de lege ce vizează unele măsuri de susținere a mediului de afaceri. Astfel, va fi introdus moratoriu asupra tuturor controalelor de stat, pe perioada stării de urgență. În această perioadă, se va suspenda controlul fiscal, financiar, privind calitatea produselor/serviciilor, parametrii tehnologici şi/sau cerinţele specifice pentru genul de activitate desfăşurat, precum și controlul privind respectarea normelor de protecţie a muncii. Totodată, se propune anularea obligativității efectuării auditului obligatoriu al situaților financiare individuale pentru anul 2019 pentru entitățile economice mijlocii și mari.

Pentru creditele acordate prin intermediul Programului de stat „Prima Casă”, rata dobânzii nu va putea fi majorată mai mult de 4 puncte procentuale o dată la 6 luni și mai mult de 6 puncte procentuale pe parcursul a 12 luni consecutive.

În Republica Moldova a demarat procesul de raţionalizare a cheltuielilor în sectorul sănătăţii, care se va desfăşura până la sfârşitul anului 2022 şi va finaliza cu elaborarea unei foi de parcurs pentru implementarea recomandărilor identificate. În acest sens, grupul de lucru responsabil de realizarea acestui exercițiu s-a întrunit pe data de 19 mai în prima ședință. Scopul proiectului este de a contribui la atingerea obiectivelor bugetar-fiscale pe termen mediu şi de a crea spaţiu fiscal pentru noi reforme şi iniţiative de politici, comunică Ministerul Finanțelor.   În cadrul acestui exerciţiu vor fi examinate aspectele ce vizează cheltuielile din asistenţa medicală urgentă prespitalicească, asistenţă medicală primară,

Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis astăzi, 5 mai 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 12,5% până la nivelul de 15,5% anual.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 17,5% anual și, respectiv, 13,5% anual.  

Veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 767,8 mil. lei: din contul încasărilor provenite din impozite și taxe – cu circa 700 mil. lei, din alte venituri – cu 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB. În consecință, veniturile BS vor constitui 45,8 mld. lei, cheltuielile – 57,6 mld. lei, în timp ce deficitul bugetar va atinge nivelul de 11,7 mld. lei.   Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost aprobat cu 58 de voturi în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 18 noiembrie curent.

Din 1 mai 2022 va fi pusă în aplicare procedura simplificată de radiere din Registrele de stat a gospodăriilor țărănești inactive. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2022 (nr. 88-95) a fost publicată Legea nr.51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Documentul are drept scop susținerea micului business din agricultură, care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ).      

Modul de comletare a Declarației privind TVA este aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012, în vigoare din 1 ianuarie 2013. Potrivit pct. 3.9 din modul de completare a Declarației privind TVA, în boxa 7 “Import de servicii” se indică — valoarea achitată a serviciilor importate.

Se recunosc semnăturile electronice calificate, create utilizând un certificat calificat al cheii publice eliberat de un prestator de servicii de încredere dintr-un stat membru al Uniunii Europene ca având valoare juridică similară cu semnăturile electronice avansate calificate create conform prevederilor Legii nr. 91/2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic, prevede proiectul hotărârii de Guvern propus pentru consultări publice de Cancelaria de Stat.   Potrivit documentului, verificarea autenticității semnăturii electronice europene aplicate pe un document în format PDF ar putea fi realizată într-un mod identic verificării autenticității semnăturii electronice din RM, utilizând în acest sens

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.