Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

(29.1.7.8.2) La ce cotă urmează a se reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul achiziţionării de la persoanele fizice – cetăţeni a peştelui viu, de către persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal? (29.1.7.8.1) Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică achiziționează de la persoanele fizice producție agricolă în formă naturală?

Primăria Chișinău propune pentru consultări publice proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiari de ajutor financiar vor fi stabilite persoanele defavorizate cu trai permanent în municipiu, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 3000 lei și, ca excepție, familiile tinere, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 5000 lei per persoană.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională Legea nr. 252/2020 privind modificarea Legii insolvabilităţii nr.149/2012. Hotărârea CC nr.19 din 13 iulie current este publicată pe pagina oficială a instanței.   Amintim, modificările aduse Legii insolvabilității stabileau că creditor este persoană fizică sau persoană juridică deţinător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada incontestabilității creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile Legii nr.149/2012. Totodată, la cererea introductivă creditorul urma să anexeze

Lucrarea care urmează a fi efectuată de către SFS până la finele anului 2021 și care a trezit discuții în rândul utilizatorilor serviciilor fiscale electronice din mediul de afaceri este excluderea opțiunii de autentificare pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md. La acest aspect, SFS a publicat mai multe articole informative începând cu perioada anului 2019 și până în prezent, pentru informarea centralizată a contribuabililor și îndemnul acestora de a utiliza și a se acomoda la autentificarea prin intermediul serviciului guvernamental de autentificare si control al accesului MPass (în continuare – serviciul Mpass).

Obligativitatea prezentării de către angajatori a formularului IRM19 este prevăzută de art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor.   În contextul în care informaţia din IRM19 este utilizată pe larg la stabilirea a mai multor prestaţii de asigurări sociale de stat, formularul se depune în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă,

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurilor din cadrul unui câmp sau al unei porțiuni din acesta, a celor ocupate de fâșiile forestiere proiectate, dar neplantate, vor putea fi vândute la prețul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziția I din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului (Legea nr. 1308/1997). Această completare la Legea nr. 1308/1997 este prevăzută în proiectul modificărilor actului legislativ indicat, inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că aprobarea modificărilor propuse la Legea nr. 1308/1997 va crea premise pentru consolidarea terenurilor agricole și stoparea proceselor

Suntem o companie IT care recent a aderat la „Moldova IT Park”. Ținând cont de faptul că contribuţiile de asigurări sociale după aderare la Parcul IT deja se declară în sumă fixă, cum urmează să calculăm indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru angajaţii întreprinderii care au prezentat certificatele de concediu medical în luna în care angajatorul a aderat la Parcul IT sau chiar în lunile următoare? Vom utiliza baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei din suma fixă de 68% din salariul mediu prognozat pe economie?  

Prevederile art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal, stabilesc cota redusă a TVA, la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei, (CAEM). Conform prevederilor CAEM,

Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

Cota redusă a TVA la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM) sunt stabilite în art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal.   Conform prevederilor CAEM, aprobat prin Ordinul BNS nr.28/2019, activități de cazare şi de alimentație publică reflectate în diviziunea 56 secțiunii I includ

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

29.2.10.7 În ce termen persoanele fizice sunt obligate să înregistreze contractul de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății imobiliare?

Entitățile raportoare, menționate în art.4 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, vor prezenta anual, până la data de 1 aprilie anului următor celui de gestiune, o Fișă de conformitate ce conține date privind activitatea desfășurată în scopul prevenirii  spălării banilor. Formularul este aprobat prin Ordinul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr. 5 din 10 martie 2021 cu privire la aprobarea formei și structurii Fișei de conformitate, care a fost publicat în MO din 5 noiembrie curent. Prima perioadă de raportare pentru entitățile vizate este anul de gestiune 2021, cu prezentarea fișei până la 1 aprilie 2022.  

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

Contabilitatea în sistemul bugetar este reglementată de cadrul normativ specific pentru acest domeniu, precum:

Este în drept întreprinderea să ofere angajaților săi tichete de masă, la o valoare nominală diferențiată pentru fiecare lucrător, în funcție de orele de muncă, munca pe schimburi (ture de noapte) etc.? În cazul în care întreprinderea angajează ocazional (la necesitate, în funcție de volumul de producere) lucrători în baza contractelor civile de prestări servicii, poate să le ofere tichete de masă?