Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării cu utilizarea metodelor de evaluare de piață, prevăzute în două Regulamentele aprobate astăzi, 18 noiembrie 2020, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri, prezintă un concept absolut nou pentru Moldova. Odată cu intrarea documentelor în vigoare, va fi abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1303/2004 despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării.   Autorii documentelor declară și condițiile ce au impus elaborarea proiectelor de Regulamentul privind evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării și Regulamentul privind reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării (Regulamente).

La momentul actual Societățile cu Răspundere Limitată (SRL) constituie cea mai utilizată formă de desfășurare a activității de întreprinzător înregistrate în Republica Moldova, fiind determinată de procedura relativ simplă de înregistrare, precum și de posibilitatea creării acestei forme organizatorico-juridice de către asociatul unic. Totuși, indiferent de numărul de asociați, SRL și asociații acesteia, în raporturile de interdependență, precum și în relațiile cu terții sunt priviți ca subiecți distincți cu drepturi și obligații distincte.  

În ediția revistei din august  am inițiat o rubrică nouă -  „Sectorul agrar”, de mai mult timp așteptată de cititorii noștri. Pe viitor autorii publicației vor analiza și oferi comentarii cu privire la aspectele fiscale și contabile în acest sector.   Deschidem rubrica cu articolul „Contabilitatea costurilor de reconstrucție și restabilire a viței de vie” elaborat de Vasile Bucur.

În cadrul unei ședințe online au fost definitivate ultimele detalii privind noul program financiar de țară. După două săptămâni de dialog constructiv și de negocieri, Guvernul Republicii Moldova și echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, au ajuns la un acord comun privind acțiunile prevăzute în program.   Valoarea noului program de cooperare între Republica Moldova și FMI se ridică la $558 mil. și va fi implementat pe o perioadă de trei ani (2020-2023). Asistența financiară va fi utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale.

Programul „Prima Casa 4”, lansarea căruia este pregătită de Guvern, va fi destinat angajaților din sectorul privat. Statul le va oferi compensații de până la 50% din valoarea creditului „Prima Casă”. Compensațiile vor fi oferite în funcţie de mărimea salariului beneficiarului. La momentul actual statul acoperă până la 50% din valoarea creditului pentru angajații în cadrul instituțiilor bugetare, facilitatea fiind oferită în cadrul pachetului „Prima Casa 2”, de care au beneficiat deja 260 de persoane. De pachetul „Prima Casa 3” la procurarea spațiului locativ beneficiază familiile care au copii, pentru care statul achită 10% din prețul locuinței pentru familiile cu un copil,

Ieri, 12 iunie, au expirat 72 de ore pe care le-au avut la dispoziție deputații pentru a depune moțiunea de cenzură asupra Guvernului ca urmare a angajării răspunderii pe cele patru proiecte, printre care rectificarea bugetului, a declarant Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi în cadrul ședinței de astăzi cu Președintele țării și Prim-ministrul RM. Respectiv, urmează semnarea documentelor în Parlament și promulgarea acestora de către Președintele statului.   „Sper că pe parcursul săptămânii proiectele vor fi promulgate, astfel încât să putem începe implementarea lor, acestea fiind atât de importante pentru cetățeni și necesare economiei”, a precizat Ion Chicu în cadrul briefingului.

În anul 2019 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1,8 mld. lei, cu 14,5% mai mult decât în anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, în anul precedent valoarea mijloacelor fixe oferite în leasing întreprinderilor şi organizațiilor reprezintă 846,5 mil. lei sau 46,7%, iar instituțiilor financiare – 5,7 mil. lei sau 0,3%. În același timp, valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing în străinătate a constituit 6,3 mil. lei. Valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing persoanelor fizice a constituit 960,4 mil. lei sau 53% din totalul finanțării.

În practica Serviciului Fiscal de Stat (SFS), tot mai frecvent, se atestă situații în care persoanele (fizice sau juridice) solicită restituirea din buget a amenzii contravenționale achitate, din motiv că decizia de aplicare  a sancțiunii a fost anulată de către instanța de judecată. De multe ori, însă, aceste solicitări nu pot fi realizate, din cauza unor omisiuni ale persoanelor. În acest articol vom prezenta care sunt acțiunile ce trebuie întreprinse de persoană pentru ca aceasta să poată beneficia de restituirea unei amenzi contravenționale care a fost achitată.

În „Monitorul oficial” din 23 august curent, a fost publicată lista persoanelor cărora, prin decizia Guvernului, le-a fost decernat Premiul național pentru anul 2019. Laureați ai premiului sunt Alexei Sainciuc, pictor și grafician de carte, pentru opera artistică, originalitate și contribuție de excepție la cultivarea valorilor estetice noilor generații prin intermediul artei vizuale; Alexandra Conunova-Dumortier, violonistă, pentru performanța interpretativă în arta muzicală violonistică universală și promovarea imaginii Republicii Moldova în lume.

În Monitorul Oficial din 28 august curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.105 din 12.08.2020 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modalitatea, condițiile și procedura de organizare și desfășurare a consultării pieței în vederea pregătirii achiziției publice.   Potrivit documentului, autoritatea contractantă, înainte de inițiere a procedurii de atribuire, are dreptul de a organiza consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției publice. Anunțul respectiv se publică inițial în Buletinul achizițiilor publice, precum și în alte mijloace de informare şi nu va conține alte informații decât cele publicate în buletinul respectiv.

În prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, sînt stabilite persoanele care, în mod obligatoriu, urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată. Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995, lombardurile sînt instituţii creditare, care oferă populaţiei posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță că, în conformitate cu Dispoziția nr.17 din 13 aprilie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, în perioada 21-24 aprilie 2020 angajații aparatului central şi subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă vor activa în regim special. Întru minimizarea riscului răspândirii infecției cu noul coronavirus (COVID-19) în perioada menționată, orice suport informațional în domeniul ocupării forței de muncă va fi oferit doar la distanță, prin intermediul liniilor telefonice și adreselor electronice (e-mail) ale subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, de luni până vineri, orele 7:30-16:00, pauză 12:00-12:30 sau la Centrul de apel al ANOFM 0 8000 1000.

În cadrul serviciilor fiscale electronice, rolurile atribuite utilizatorilor sunt „Director” și/sau „Contabil”. Adesea rolurile din cadrul sistemului sunt diferite de funcțiile persoanelor responsabile de emitere a facturilor fiscale (FF) și, după aplicarea semnăturii electronice, în compartimentele FF sunt plasate în mod automat rolurile, în cazul în care nu au fost setate corespunzător funcțiile pentru fiecare utilizator în parte.   Conform pct. 25 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul nr. 118/2017  al Ministerului Finanțelor, în rd. 13 „Permis eliberarea” a FF se indică funcția, numele, prenumele persoanei responsabile care permite eliberarea și expedierea mărfii la adresa cumpărătorului.

De la înființarea1 Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) și până în prezent se observă o creștere constantă a numărului contestațiilor pe marginea procedurilor de achiziții publice înregistrate la Agenție. Astfel, din analiza comparativă a numărului contestațiilor depuse la ANSC în primele patru luni ale anului 2020 în comparație cu aceeași perioadă a anilor precedenți (2018 și 2019) rezultă următoarea situație: 01.01 — 30.04.2018 – 202 contestații înregistrate;01.01 — 30.04.2019 – 293 contestații înregistrate;01.01 — 30.04.2020 – 333 contestații înregistrate.

"Dacă până în prezent vorbeam de posibilitatea de a importa gaze naturale doar dintr-o singură sursă, această investiție ne va permite să diversificăm sursele

Conform art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF. Pentru livrările impozitate1 conform art.104 lit.a), eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie.    La moment pe teritoriul RM sunt în circulație 3 tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA:

Mâine, 18 aprilie, pe Aeroportul Internațional Chișinău va ateriza o cursă charter Shanghai – Chișinău. În Republica Moldova vor ajunge testele pentru depistarea infecției cu COVID–19, în valoare de 35,7 mil. lei, achiziționate de către Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate din sursele Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și dispozitivele medicale și echipamentele de protecție, oferite cu titlu de donație pentru necesitățile instituțiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova, Ministerului Afacerilor Interne, dar și unor autorități ale administrației publice locale de diferiți agenți economici, organizații naționale și internaționale. Aceste donații, prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, sunt scutite de TVA și de taxe vamale. Cine sunt donatorii, importatorii, precum și despre anulează organizarea și desfășurarea examenelor de absolvire a gimnaziului pentru sesiunea de examene puteți afla, consultând Dispoziția nr.19 din 17 aprilie 2020.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.