Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Numărul controalelor fiscale efectuate în trimestrul I al anului curent per total a atins cifra de 8273 unități, dintre care cel mai mare număr (5698) de verificări au fost cele la fața locului prin metoda de verificare tematică (privind restituirea TVA, accize, înregistrarea/anularea plătitorilor de TVA, restituirea impozitului pe venit/verificarea obligațiilor persoanelor fizice). Ca rezultat al acestor controale au fost stabilite 3485 abateri de la legislația fiscală în vigoare, suma total calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de intârziere etc. depășind 7,4 mil. lei, se constată în informația ce ține de rezultatele controalelor fiscale efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat în primele trei luni ale anului 2021. Totodată, suma sancțiunilor fiscale calculate în cadrul  controalelor tematice a constituit 2,77 mil. lei.  

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri ce vizează amânarea rambursării creditelor și altor plăți aferente contractate de persoanele fizice de la organizațiile de creditare nebancare (OCN) a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare mediu și dezvoltare regională.   Documentul prevede suspendarea cu până la 6 luni a obligației de plată a ratelor scadente aferente creditelor nebancare, reprezentând corpul creditului, dobânzile, comisioanele și alte plăți aferente, acordate persoanelor fizice de către OCN până la intrarea în vigoare a documentului.

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfășurarea activităților, multe elemente contabile nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Estimarea, implicând raționamente profesionale bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție, este o evaluare în condiții de incertitudine, iar evaluarea este una dintre afirmațiile conducerii,

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.  

Din bugetul de stat pentru anul 2019 vor fi repartizate mijloace financiare în sumă de 1085,4 mii lei în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Guvern în ședința de ieri, 1 iulie 2019. Astfel, mijloacele financiare vor fi repartizate сătrе Institutul de Energetică, Centrul Național de Medicină Sportivă «Atletmed», Agenția Națională Antidoping și Serviciul de Informații și Securitate pentru acoperirea salariilor, inclusiv pentru luna iulie (cu plata în luna august).

Din cauza restricțiilor impuse de criza pandemică, majoritatea companiilor din Republica Moldova și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare și, astfel, formarea brută de capital a avut o contribuție de -8,5% la evoluția PIB, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele nouă luni ale anului 2020 investițiile în active imobilizate a scăzut cu 4,4% și au constituit circa 15 mld. lei.  

În cazul în care angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale nu a lucrat nici o zi e parcursul anului 2021, însă a avut venit îndreptat spre achitare, urmează a fi declarat acest venit în Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI17)?  

Tendința ascendentă de creditare a persoanelor fizice a continuat și în anul 2020, valoarea împrumuturilor acordate la finele perioadei de raportare majorându-se atât pe segmentul bancar (cu 10,6 la sută în termeni anuali), cât și pe cel nebancar (cu 2,0% în termeni anuali) și a depășit 25,26 mld. lei, constată Banca Națională a Moldovei (BNM) în Raportul asupra stabilității financiare în anul 2020.   Cu toate că soldul brut al datoriei sectorului privat față de bănci și organizațiile de creditare nebancară (OCN) s-a majorat în anul trecut, standardele de creditare mai dure în condițiile situației pandemice au redus ritmul de creștere a creditării comparativ cu anul 2019.

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

Reducerea riscurilor și identificarea amenințărilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin politicile și activitățile de coordonare la nivel național și internaţional, neadmiterea intrării veniturilor infracționale în sectorul financiar, pedepsirea făptuitorilor și deposedarea de veniturile și bunurile infracționale sunt obiectivele generale ale Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 (Strategie).   În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicată Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru semestrul I al anului 2021. Astfel, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 14478,7 mil. lei sau 54,8% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii sunt acumulate în sumă de 7745,1 mil. lei sau 51,4% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma a înregistrat o creştere cu 988,4 mil. lei sau cu 14,6%.  

Agentul economic „Litera-Mold” SRL efectuează achitări sub formă de royalty în folosul diferitor persoane fizice pentru dreptul de autor. Vârsta beneficiarilor variază atât până la 60 ani cât și peste vârsta dată. Care este regimul fiscal al plăților respective și cum urmează a fi reflectate acestea în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)?

Creșterea salariilor pentru angajații din sectorul bugetar este o prioritate a actualului Guvern. O declarație în acest sens a făcut astăzi ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei ședințe cu șefii Direcțiilor Finanțe din administrația publică locală. „Bugetul pentru anul 2020 va fi un buget al solidarității. Asta înseamnă creșteri salariale pentru majoritatea angajaților bugetari, dar și prestații sociale mai mari pentru persoanele cu cele mai mici venituri. Creșterea veniturilor populației este o prioritate a Guvernului și, atâta timp cât vom avea o creștere a productivității și respectiv a veniturilor la buget, suntem deciși să continuăm creșterea salariilor”, a declarat Natalia Gavrilița.

Pentru implementarea în anul curent a proiectelor de interes local, în cadrul Programului bugetului civil lansat de primăria mun. Chișinău, vor fi alocate 3 mil. lei. Finanțarea va fi efectuată prin intermediul Procesului de bugetare participativă ce are drept scop promovarea ideilor inovative ale cetățenilor, cu un impact benefic pe termen mediu și lung, pentru locuitorii municipiului.   Obiectivul programului elaborat de autoritățile capitalei este axat pe creşterea gradului de asumare şi implicare a cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului, asigurarea transparenței, iniţierea și stimularea democrației participative.  

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice asigură circulaţia acestora și confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidentă fiscală a conturilor bancare/de plăţi, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, soldul şi rulajul mijloacelor băneşti, ordinele incaso, mandatele de executare și documentele aferente acestuia, încheieri emise de executorii judecătorești privind aplicarea măsurilor de asigurare/executare şi alte documente, ce fac obiectul circulaţiei între Serviciul Fiscal de Stat și participanții la sistem.  

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi avizul amendamentelor deputaților în Parlament la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021. Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost înaintate 138 amendamente care conțin circa 1100 de solicitări,  prin care sunt solicitate resurse suplimentare și redistribuiri de alocații în sumă totală de 1,9 miliarde lei.

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.   În tabelul nr.2 al dării de seamă (forma IPC21), a aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind evidența nominală a asiguraților.     În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.    Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC21).