În conformitate cu art. 261 alin. (111)

Serviciul Fiscal de Stat, anticipând punerea în aplicare, din 1 ianuarie 2020, a noilor reglementări ce prevăd un drept obiect al impunerii cu taxa pe valoarea adăugată – serviciile electronice livrate de către companiile nerezidente care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova pentru persoanele fizice rezidente ce nu practică activitate de întreprinzător, a elaborat un nou document. Acesta vine cu detalii asupra modului de înregistrare a entităților nerezidente, stabilește locul livrării serviciilor prin rețeaua Internet, dar și obiectul și subiectul impunerii cu TVA.

Începând cu 1 ianuarie 2020, prin Legea nr.171 din 19.12.2019 au fost aduse modificări la prevederile Codului Fiscal (CF), inclusiv în partea ce ține subiecții și obiectul impunerii cu taxa pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, conform art.94 lit.e) din CF, subiecții impozabili sunt persoanele juridice şi fizice indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA, care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. (în continuare „întreprinderile în proces de insolvabilitate”).

Taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova

Amendamentele ce vizează dimensiunea fiscală şi reglementează modul de calculare şi deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor privind uzura şi reparaţia mijloacelor fixe şi prevederi aferente reţinerii impozitului pe venit din salariu şi alte plăţi, efectuate de către rezidenţii parcului în adresa angajaţilor au fost aprobare de Guvern în şedinţa de ieri.

Afirmaţia aparţine prim-ministrului, Pavel Filip, şi a fost făcută în şedinţa Executivului, în contextul nesusţinerii din partea Guvernului a unei iniţiative legislative propusă de un grup de deputaţi.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Dacă în timpul controlului fiscal s-a constatat că contribuabilul a fost subiectul impunerii şi cu alte taxe, dar nu a prezentat darea de seamă fiscală, este în drept organul fiscal să extindă perioada supusă verificării cu mai mult de patru ani? Conform art. 264 din CF, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) din acest articol, obligațiile fiscale pot fi determinate de către contribuabil şi organele fiscale sau alte organe cu atribuții de administrare fiscală în următoarele termene:

Serviciul Fiscal de Stat anunță agenții economici despre faptul că, pe parcursul lunii decembrie 2019, aceștia vor fi supuși verificărilor (controale fiscale prin metoda verificării operative). Verificărilor vor fi supuse următoarele genuri de activitate: – prestarea serviciilor de transport auto de pasageri, inclusiv în trafic național în regim de taxi, pe rute urbane/interurbane și în trafic internațional; – prestarea serviciilor de alimentație publică; – desfășurarea comerțului electronic;

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va înregistra și supraveghea agențiile de rating de credit, rezultatele cărora vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Această normă va completa Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare și se conține într-un proiectul înaintat pentru consultări publice. Conform autorilor, inițiativele elaborate transpun în legislația națională Regulamentul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit.

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

Uniunea Europeană este pregătită să-și extindă comerțul cu Moldova și poate crește cota pentru livrările scutite de taxe vamale pe piața europeană a unor categorii strategice de mărfuri moldovenești.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului

Cota taxei de declarare voluntară a mijloacelor băneşti în condițiile Legii nr.180 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală din 26 iulie 2018 se va majora de la 3% la 6%. În ședința Legislativului de astăzi, 8 noiembrie 2018, a fost examinat și aprobat în două lecturi proiectul de lege ce vine cu precizări şi completări la Legea nr.180. Autorii proiectului consideră că, pentru evitarea unor interpretări duale despre scopul final al legii, care conform notei informative la proiect, ”este unul strict economic şi nici într-un caz nu poate fi folosit de demnitari sau funcţionari publici pentru eschivare de răspundere”.

Rescrierea Codului fiscal este o prioritate în acest an pentru Ministerul Finanțelor, a menționat secretarul de stat al Ministerului, Veronica Vragaleva, în cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de imapct”, care s-a desfăşurat ieri, 28 martie 2018. Veronica Vragaleva a informat că nu este vorba despre elaborarea și aprobarea unui Cod fiscal nou, ci mai degrabă despre rescrierea a tot ceea ce avem. Astfel, conform reprezentantului Ministerului Finanţelor, mecanismele lucrative care sunt foarte bune și nu contravin practicilor internaționale din domeniu vor fi păstrate, reactualizate și adaptate.

Se aplică sau nu TVA asupra taxei de stat pentru servicii de înregistrare a medicamentelor și dispozitivelor medicale atunci, când nerezidentul ne rambursează prin virament bancar această taxă, achitată de către Firma X către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în interesul nerezidentului?

Va avea oare persoana fizică obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în cazul în care obține venitul impozabil din salariu de la un singur loc de muncă și pe parcursul perioadei fiscale a înstrăinat un activ de capital (proprietate privată) la prețul de achiziționare sau la un preț mai mic decât prețul de achiziție a acestuia? Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atât sub formă de salariu, cât și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă.