În trimestrul II al anului curent, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a constituit 7849,0 lei, fiind în creștere cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului 2019 și cu 2,8% comparativ cu trimestrul I al anului 2020, de Biroul Național de Statistică.   Astfel, cele mai mari salarii sunt înregistrate în domeniul informații și comunicații – 18528,4 lei, în activitățile financiare și de asigurări – 14367,5 lei și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 12637,7 lei.

Pentru a efectua auditul la asigurătorul care deţine licenţă pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă, entitatea de audit va trebui să dispună de renume și experiență recunoscută în domeniul auditului instituțiilor financiare internaționale. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat un proiect de hotărâre privind modificarea pct.8 din Regulamentul cu privire la auditul asiguratorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 19/3/2019.

La momentul actual Societățile cu Răspundere Limitată (SRL) constituie cea mai utilizată formă de desfășurare a activității de întreprinzător înregistrate în Republica Moldova, fiind determinată de procedura relativ simplă de înregistrare, precum și de posibilitatea creării acestei forme organizatorico-juridice de către asociatul unic. Totuși, indiferent de numărul de asociați, SRL și asociații acesteia, în raporturile de interdependență, precum și în relațiile cu terții sunt priviți ca subiecți distincți cu drepturi și obligații distincte.  

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

Instituirea mecanismului de răspundere a conducătorului instituției bugetare pentru administrarea ineficientă a bugetului, a patrimoniului public din gestiune și pentru obstrucționarea activității auditului public extern, sporirea impactului auditului acestuia, asigurarea continuității și transparenței activității Curții de Conturi (CC), precum și relevanța procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală de către Curte – acestea sunt amendamentele cu care va fi completat cadrul legal de activitate al autorității. Instituția anunță despre inițierea unui proces amplu de examinare și analiză a cadrului legal ce guvernează activitatea sa, precum și a altor acte legislative conexe, pentru identificarea deficiențelor, care limitează impactul auditului public extern.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

Suntem agent economic care prestează servicii transport auto de calatori pe ruta din oraș în sat. Apare sau nu în acest caz obligația de a calcula, achita și de a prezenta darea de seamă pe taxele locale la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor)? Sistemul taxelor locale, procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării acestora, modul de plată al acestora, subiecții impunerii, obiectele impunerii și criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate prin Titlul VII al Codului fiscal (în continuare – CF).

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul activității sale desfășurate pe parcursul anului 2020 a vândut un teren agricol la un preț mai mic decât valoarea contabilă a acestuia. Cum urmează a fi ajustate pierderile înregistrate ca rezultat al vânzării la un preț mai mic al activului? Concomitent, pe parcursul anului contribuabilul a mai obținut venit din recuperarea prejudiciului material în rezultatul deciziei judiciare. Urmează să fie incluse aceste surse de venit în componența obiectului impunerii cu impozitul pe venit pentru regimul fiscal menționat și care este forma dării de seamă anuale care urmează a fi prezentată în situația dată?

În calitate de subiecți ai subvenționării sunt specificate întreprinderile. În acest sens, potrivit art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”, întreprinderea este o formă organizatorico-juridică a activității de antreprenoriat, care constituie un agent economic.

Potrivit pct. 12 din Dispoziţia nr.2/2021 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova s-a extins perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.   Astfel, beneficiari ai Programului de subvenţionare a dobânzilor sunt întreprinderile care întrunesc cumulativ următoarele condiţii: 1. au contractat credite în perioada 1 mai 2020-31 mai 2021 inclusiv; 2. veniturile declarate în dările de seamă fiscale, constatate conform datelor contabilităţii financiare pentru perioada fiscală 2020, sunt mai mici decât cele obţinute şi declarate pentru perioada fiscală 2019.

Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale (în continuare – Indicații) au fost modificate. Ordinul nr.479 al Serviciului Fiscal de Stat din 22 septembrie 2020 este publicat în MO și a intrat în vigoare.   De rând cu multiplele intervenții redacționale în Ordinul nr.388/2019  prin care au fost aprobate Indicațiile, documentul a fost completat cu prevederi noi. Astfel, la efectuarea vizitei funcționarul fiscal, pentru constatarea datelor de ordin general despre activitatea contribuabilului sau a altor informații relevante efectuării vizitei fiscale, poate solicita în cadrul vizitei fiscale documente și date privind activitatea contribuabilului, precum și explicații.

Administratorul Parcului IT a efectuat recalculul obligațiilor rezidentului la suma cotizațiilor de membru, prezentând actul de micșorare a sumei respective față de Parcul IT în anul curent. În ce mod va fi reflectată în evidența contabilă această sumă?    În conformitate cu art. 6 alin. (2)-(3) din Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei 77/2016, administraţia parcului este condusă de un administrator, desemnat în funcţie de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pe un termen de 5 ani.

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.   

În conformitate cu Legea nr. 169 din 26 iulie 2018 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2018, Legea nr. 131/2015 transpune parțial Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 94/65 din 28 martie 2014, cu modificările operate prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

Piața muncii din țara noastră este cotată, de instituțiile internaționale, ca fiind foarte slab dezvoltată. Republica Moldova ocupă ultimele locuri în majoritatea topurilor care vizează acest domeniu. Autoritățile cred că singura soluție este modificarea Codului muncii.

Bugetul Consiliului de supraveghere publică a auditului pentru anul 2019 este aprobat în sumă de 2694,6 mii lei (atât la venituri, cât și la cheltuieli). Guvernul a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului Instituției publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2019. Veniturile obținute din plățile și cotizațiile efectuate de auditori, entitățile de audit și stagiari constituie suma de 1480,8 mii lei, iar subvențiile primite de la bugetul de stat – 1213,8 mii lei, suma fiind prevăzută în bugetul de stat pentru anul 2019 la compartimentul de cheltuieli ale Ministerului Finanțelor, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța.

Când apare obligația de înregistrare în calitate de plătitor TVA a agentului economic ce beneficiază de import de servicii?   Obligația înregistrării subiectului care desfăşoară activitate de întreprinzător de a se înregistra ca contribuabil al TVA este indicate în art.112 alin. (4) din Codul fiscal1.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.