În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

Articolul 188 alin. (2) din Codul fiscal prevede că contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conţine o greşeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului şi modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează.

Începând cu 8 septembrie 2019, va fi pusă în aplicare procedura de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul. În acest sens, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) anunță că șoferii implicați într-un accident rutier vor utiliza formularul ”Constatare amiabilă de accident” în relația cu companiile de asigurare, fără a mai fi necesară documentarea accidentului la poliţie. Formularul se eliberează la cerere de către compania de asigurări de la care a fost procurată polița de răspundere civilă auto internă (RCA). Acesta urmează a fi completat doar în cazul în care ambii conducători auto implicați în accident dispun de asigurare RCA, prejudiciul nu depășește 10 mii lei și, de comun acord, este stabilită persoana vinovată de producerea accidentului, despre care fapt se fixează în formular. În caz contrar, accidentul urmează a fi documentat de către organele de poliție.

Justificarea documentară a tranzacţiei economice urmează a fi efectuată ținînd cont de prevederile Legii contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) şi (3) din Legea menționată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

În conformitate cu prevederile art.94 lit.d) din Codul fiscal (în vigoare din 1 aprilie 2020), subiecții impozabili cu TVA sunt nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi RM.

Serviciul Fiscal de Stat vine cu un suport pentru agenții economici care, începând cu data de 1 iulie 2020, vor participa la operațiunile de achiziții publice prin utilizarea obligatorie a SIA „e-Factura”.   Sistemul „e-Factura” reprezintă o soluție informațională modernă, care înlocuiește mecanismul tradițional de eliberare și evidență a facturilor fiscale. Totodată, sistemul oferă posibilitatea de validare a facturilor fiscale electronice, a datelor utilizatorilor, precum și efectuează automat calculele. Aceste funcționalități contribuie la minimizarea riscurilor aferente documentării tranzacțiilor.

Întreprinderea „X” SRL efectuează hrana organizată a salariaților. În luna martie 2020 însă, ținând cont că a scăzut cererea de produse, inclusiv din cauza pandemiei COVID-19, nu a fost respectată condiția prevăzută ca salariul mediu lunar brut să fie egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2020. Care vor fi consecințele fiscale în situația examinată?

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. Autorul revistei „monitorul.FISC.md” Elena Taban, în ediția din aprilie 2020, în articolul „Contabilitatea operațiunilor de casare a mijloacelor fixe și activelor nemateriale în entitățile bugetare”, pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Persoanele ar putea să își înregistreze afacerea sub forma organizatorică  Gospodărie țărănească (GȚ)  și în cazul deținerii loturilor de pe lângă casă. În prezent, conform art. 2 din Legea privind gospodăriile țărănești  (de fermier), gospodăria țărănească este întreprinderea individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege  privind modificarea Legii nr.1353/2000 cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) ce urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali din 9 iulie curent.

SRL AAA are restanță față de buget în sumă de 120 mii lei. În procesul de executare silită aceasta a prezentat organului fiscal lista debitorilor, printre care era şi SRL CCC. Urmărind datoria debitorială a SRL AAA, organul fiscal a extras prin ordin incaso din contul SRL CCC suma de 30 mii lei. La data extragerii mijloacelor bănești din contul bancar al SRL CCC, acesta avea o restanță față de buget în sumă de 25 mii lei. Cum se va stinge restanța din suma încasată de organul fiscal în procesul de urmărire silită a datoriei debitoriale?

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Evidența solicitanților și beneficiarilor de subvenții” (SIA ESBS). Documentul va fi discutat astăzi, 10 septembrie, în cadrul ședinței Secretarilor de stat.   SIA ESBS se va utiliza pentru crearea și dezvoltarea resursei informaționale, precum și repartizarea, stocarea, sistematizarea, actualizarea și protecția soluțiilor informaționale a subvențiilor, cu asigurarea concomitentă a unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. Totodată, introducerea sistemului în funcțiune va permite formarea resurselor informaționale departamentale în domeniul agriculturii și mediului rural, precum și înregistrarea solicitanților și beneficiarilor de subvenții. Conform proiectului, participanți la sistem vor fi Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), MADRM, alte entități cu care vor fi încheiate acorduri de colaborare.

Persoana fizică cetățean al RM care pe parcursul anului a utilizat scutirea pentru soț, dar soțul a decedat în luna noiembrie, are dreptul la utilizarea scutirii respective sau e obligată, prin depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit, sa renunțe la această scutire?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în articolul menționat, cu condiția că soția/soțul nu beneficiază de scutire personală.

În temeiul art.11 alin.(l)-(4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Compania ,,X”  și-a schimbat sediul din strada București Y în sediul București Z. Avizul de schimbare a sediului a fost publicat în Monitorul Oficial din data de 15 februarie 2020, iar modificările ulterioare la organul înregistrării de stat încă nu au fost efectuate. Apare întrebarea: termenul de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de locațiune este calculat din momentul publicării avizului în Monitorul Oficial sau înregistrării la Agenția Servicii Publice?   Conform prevederilor art. 183 din Codul civil (CC), persoana juridică are un sediu, indicat în actele de constituire, iar stabilirea şi schimbarea sediului sunt opozabile terţilor din momentul înregistrării de stat.

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Totodată, conform art. 12 alin. (1) lit. b) din legea menționată, pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, formularele tipizate cu regim special nu se utilizează.

Potrivit art.2262 din Codul fiscal (CF), termenul de prescripţie pentru determinarea venitului impozabil estimat al persoanei fizice nu va depăşi termenul stabilit la art.264 din același Cod1. În cadrul verificării fiscale prealabile se reconstituieşte situaţia fiscală prealabilă a persoanei fizice supuse verificării şi se compară venitul impozabil estimat ce decurge din situaţia fiscală constatată cu venitul impozabil declarat de aceasta. Verificarea fiscală prealabilă se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat în baza informaţiilor deţinute de acesta.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 1-6, art. 22, în vigoare 1 ianuarie 2019), în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Pe perioada stării de urgență a fost suspendată activitatea entității. Astfel, aceasta nu a obținut venit în perioada respectivă. Totodată, entitatea suportă cheltuieli, cum ar fi: cheltuieli de locațiune, privind retribuirea muncii contabilității, energia electrică, costul serviciilor bancare etc. Toate cheltuielile suportate în perioada respectivă se vor permite la deducere?

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a lansat astăzi, 4 mai, Centrul de apel cu numărul unic 022 822222 destinat serviciilor de asistență oferite de către instituție partenerilor și clienților săi. Prin intermediul noii linii telefonice, operatorii Centrului de apel acordă asistență și suport tehnic utilizatorilor Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP) și altor sisteme de evidență contabilă, administrate de CTIF, în ceea ce privește utilizarea funcționalităților acestor sisteme.