Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

Un angajat a companiei s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale pentru depunerea documentelor de calculare a pensiei. În procesul de analiză au fost constatate unele neclarități în informația deținută de CNAS în baza raportului IPC18 pentru anul 2018. Întru depășirea situației, companiei i-a fost solicitată verificarea corectitudinii completării dării de seamă și prezentarea informației corectate ce ține de angajat. Compania este conștientă de impactul acestei informații asupra angajatului, dar cum poate fi corectată informația, dacă perioada anului 2018 a fost supusă controlului fiscal în anul curent și o dare de seamă corectată nu poate fi depusă?

Cancelaria de stat anunță despre desfășurarea, pe data de 3 septembrie curent, a ședinței secretarilor de stat într-o nouă componenţă, în cadrul căreia au fost puse în discuţii mai multe proiecte de lege. Astfel, au fost examinate inițiative printre care se regăsesc proiecte, precum: • Alocarea mijloacelor financiare pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi • Proiectul privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei • Proiectul cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități".

Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect ce se referă la reorganizarea Întreprinderii de Stat „Fintehinform” în Instituţia Publică „Centrul de Excelență în Finanțe și Tehnologii Informaționale”, în subordinea Ministerului Finanțelor, care, ulterior, va absorbi Întreprinderea de Stat „Fiscservinform” şi Întreprinderea de Stat „Vamservinform”.

Un deputat în Parlamentul Republicii Moldova s-a adresat Curţii Constituţionale (în continuare — CC) pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003. Autorul sesizării consideră că norma contestată încalcă prevederile articolelor 6, 7, 134 și 140 din Constituție. Art. 458 din Codul de procedură penală prevede cazurile de revizuire a procesului penal încheiat prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Astfel, potrivit alin. (3) pct. 4) din articolul menţionat, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile poate fi cerută în cazul în care „CC a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă”.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Mult stimat Fondator şi Partener, Cu ocazia aniversării a nouă ani de activitate a Întreprinderii de Stat „Fiscservinform”, Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” aduce calde şi sincere felicitări tuturor celor care au stat la începutul activităţii întreprinderii, au depus efort pentru dezvoltarea şi prosperarea acesteia, precum şi celor ce s-au încadrat pe parcurs, punând umărul, cunoştinţele şi dorinţa de a munci în serviciul acestui stat.

În Monitorul Oficial, nr. 390-395 din 10 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Proprietăți Publice, ce conține și Regulamentul de organizare, structura, organigrama și lista întreprinderilor de stat fondate de Agenție.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a fost sesizată privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355) și a Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare — HG nr.172). Autorul sesizării a pretins că dispozițiile art. 212 din Legea nr.355, care reglementează stimularea financiară a agenților constatatori și HG nr.172, emise întru executarea legii menționate, contravin art. 1, 15, 16, 21 și 23 din Constituție.

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?

De zeci de ani munca nedeclarată rămâne un fenomen, combaterii căruia autorităţile acordă o atenţie sporită. Cu toate că răspunderea pentru încălcările de această natură a devenit mai dură, angajarea neformală mai este admisă de unii agenţi economici. În tabelul de mai jos găsiţi datele statistice cu privire la utilizarea muncii nedeclarate depistate de organele de stat în perioada anilor 2006-2019.

Cum urmează a fi determinată durata de funcționare utilă a mijloacelor fixe achiziționate cu durata utilă neconsumată, expirată sau pentru care nu se cunosc datele de identificare? În Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003 (în continuare – Catalog), sunt prezentate clasificarea mijloacelor fixe și activelor nemateriale, precum și duratele de funcționare utilă a fiecărei familii de mijloace fixe și active nemateriale.

Mecanismul de aprobare a modelelor maşinilor de casă şi control (MCC) utilizabile la efectuarea decontărilor băneşti în numerar pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cerinţele şi condiţiile ale căror respectare este obligatorie pentru plasarea pe piaţă sunt stabilite în Regulamentul cu privire la Registrul Unic al MCC, anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, Nr. 62-65, art. 589).

prin includerea în componența Comitetului Consultativ al instituției a încă patru membri permanenți, printre care reprezentanți ai autorităților de profil, abilitate cu competențe de elaborare și promovare a măsurilor de facilitare a comerțului internațional. Este vorba despre A.P. „Alianța Întreprinderilor Străine Mici în Moldova" (FSEA), Asociația Patronală din Industria Ușoară (APIUS ), reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Economiei si Infrastructurii.

Funcţionar fiscal – în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (4) din CF, este funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Întreprinderea X primește în perioada fiscală 2019 de la furnizorul său marfă (de ex: înghețată) spre realizare. Dat fiind faptul că este necesar ca această marfă să fie păstrată în condițiile prielnice, furnizorul oferă în folosință cu titlu gratuity (comodat) un frigider cu logotipul întreprinderii și mărfii. Vor fi permise spre deducere cheltuielile privind reparția acestui frigider cât și suma amortizării acestuia?

Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, Autoritatea Aeronautică Civilă, Agenția Națională Transport Auto, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal și Agenția Națională pentru Sănătate Publică sunt instituțiile cu competențe de asigurare a aplicării legislației armonizate în domeniul protecției consumatorilor.

Obiectivul proiectului Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale și Catalogului mijloacelor fixe și imobilizărilor necorporale este descrierea metodologiei de evidenţă şi calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, modalității privind determinarea sumelor aferente cheltuielilor pentru reparație permise la deducere, precum și modului de determinare a rezultatului fiscal în cazul ieșirii mijloacelor fixe de la entitate. Acțiunea acestuia se va extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător şi sunt înregistrate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.