Organismele de certificare a producției agroalimentare vor fi recunoscute de ministerul de resort și ar putea să nu mai fie obligate să se reacrediteze la nivel național. În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul de lege cu privire la aprobarea proiectului Legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice.   Documentul stabilește principiile producției agroalimentare ecologice și instituie normele privind producția acesteia, certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor ce țin de etichetare și în publicitate, precum și normele privind controalele în domeniu.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achizițiile publice folosind procedura de negociere. Documentul descrie procesul prin care autoritatea contractantă consultă și negociază clauzele contractuale cu unul sau mai mulți prestatori. Potrivit proiectului, procedurile respective vor derula exclusiv prin intermediul SIA „Registrul de stat al achizițiilor publice”. De asemenea, autoritatea contractantă este obligată să furnizeze electronic Documentul unic de achiziţii European (DUAE) completat cu informațiile solicitate în raport cu criteriile de calificare și selecție stabilite în anunțul de participare și în documentația descriptivă/de atribuire.

Ca rezultat al controlului prin metoda verificării tematice, la entitatea „Y” SRL s-a constatat că aceasta nu a înregistrat în RGEFF mai multe facturi fiscale emise în perioada iulie-august 2019. În cazul dat entității îi vor fi aplicate anumite sancțiuni, ținând cont de modificările recente în legislație? Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019 au fost operate modificări în CF, prin care s-au abrogat normele privind înregistrarea facturilor fiscale în RGEFF și sancțiunea privind neînregistrarea acestora (articolul 1181 și art. 260 alin. (41) din CF).

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Conform art.95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Totodată, în conformitate cu prevederile art.108 alin. (1) din Codul fiscal, data calculării obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin. (5)–(8).

Oportunitățile investiționale din Republica Moldova au fost discutate la Washington în cadrul Mesei rotunde „Oportunități economice și investiționale în Moldova”, găzduite de Asociația de Afaceri Americană-Central Europeană (ACEBA), care reunit reprezentanţi ai agențiilor federale și de stat americane în domeniul comerțului, ai companiilor, ai partenerilor de dezvoltare și instituțiilor financiare internationale şi a fost organizată cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației Republicii Moldova, condusă de prim-ministrul Pavel Filip, în perioada 25-26 iunie.

Guvernul a aprobat Regulamentul privind desfășurarea licitațiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil, care va crea cadrul juridic necesar implementării schemei de suport introduse de Legea cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și anume a prețurilor fixe oferite pentru energia electrică generată de instalațiile de valorificare a potențialului regenerabil. Regulamentul are ca scop stabilirea unor proceduri, condiții și criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii ce urmează a fi aplicate la organizarea licitațiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil în procesul obținerii energiei din surse regenerabile.

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Asociațiile centrale ce dețin licențe de activitatea în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut se vor reorganiza prin fuziune, constituind o singură asociație centrală națională. Comisia economie, buget și finanțe a susținut ieri o inițiativă legislativă propusă de președintele acesteia, deputatul Ștefan Creangă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea activităţii asociațiilor de economie și împrumut (AEÎ).

Proiectul  de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea Grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 2 iulie curent.   Documentul stabilește condițiile generale și specifice privind crearea grupului de lucru în domeniu, care va iniţia şi desfăşura proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică pentru satisfacerea necesităţilor autorităţii contractante sau asociaţiei de autorităţi contractante în condițiile în care acstea nu apelează la un furnizor de servicii de achiziții.

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Noua Lege privind statistica oficială adoptată de Republica Moldova în anul 2017 și importanța acesteia au fost apreciate de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE). În opinia oficialilor, Legea înseamnă, în primul rând, modernizarea proceselor și a produselor, regândirea rolurilor, o mai bună interacțiune în sistemul statistic național și implică statistici mai bune pentru luarea deciziilor bazate pe dovezi și, astfel, rezultate mai bune și impact asupra vieții oamenilor, se spune într-un articol publicat pe site-ul oficial al UNECE. În prezent mai multe țări își modernizează cadrele juridice în conformitate cu legea generică. Una dintre primele țări care au făcut acest lucru este Moldova, care a adoptat noua lege privind statistica oficială în 2017.

În cazul în care acordarea cadourilor, premiilor și câștigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practică activitate de întreprinzător, nu reprezintă rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, acestea se vor impozita în conformitate cu art. 90 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, care prevede că persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, rețin în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Angajații din sistemul bugetar ar putea beneficia și de premiul anual. Indicii și mărimile premiilor conducătorilor unităților bugetare se stabilesc de către organul ierarhic superior, iar mărimea acestora nu poate depăși 50% din salariul de bază. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;