Acțiunile incluse în Plan sunt în concordanță cu Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice. Totodată, Planul de dezvoltare națională 2023-2025 a fost elaborat în conformitate cu angajamentele RM ca țară candidată la aderarea la UE, Programul de guvernare, dar și constrângerile de ordin regional și social.

Autoritățile își propun, până în anul 2025, diminuarea cu 10% a drumurilor publice de calitate slabă și creșterea cu 8% a drumurilor naționale transferate la categoria de drumuri foarte bune (circa 480 km).Măsurile vizează obiectivul Îmbunătățirea nivelului de trai din Planul de dezvoltare națională 2023-2025, propus pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Proiectul pentru modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural a fost inclus pe agenda comisiei agricultură și industrie alimentară după înregistrarea amendamentelor în urma aprobării proiectului în prima lectură în ședința plenară din 19 martie curent și pregătirea pentru a doua lectură.   Necesitatea elaborării acestui proiect vine în contextul crizei din domeniul agricol create în anul 2020.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu 55 voturi proiectul de hotărâre privind declararea stării de urgență nr. 298 propus tot astăzi, 22 octombrie 2021, de Guvernul RM. Termenul stării de urgență este declarat pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ține de riscul de întrerupere/limitare a aprovizionării cu gaze naturale a țării.   Astfel, pe durata stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, în calitate de autoritate administrativă responsabilă, va emite dispoziţii cu caracter executoriu pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.   Pentru a asigura impactul prompt al acestora, dispoziţiile emise de CSE a Republicii Moldova vor intra în vigoare din momentul emiterii lor.

Serviciul Fiscal de Stat se conduce în activitatea sa de motto-ul „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”. Astfel, în perioada septembrie-octombrie anul curent, autoritatea fiscală a realizat două sondaje de opinie, privind integritatea angajaților autorității fiscale, precum și referitor la utilizarea serviciilor fiscale electronice, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”, lansat recent în exploatare industrială. Chestionarele au fost completate de peste 300 de contribuabili.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

În primele patru luni ale anului 2021 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 9873,3 mil. lei, ceea ce constituie 37,4% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Potrivit Raportului operativ privind executarea BASS, în lunile ianuarie-aprilie au fost acumulate contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 4933,6 mil. lei (32,7% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei). Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma a înregistrat o creştere cu 480,2 mil. lei sau cu 10,8%.  

Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și Primăria mun. Chișinău au încheiat joi, 4 iunie, un acord de colaborare interinstituțională privind dezvoltarea și îmbunătățirea calității funcționării sistemelor informaționale în domeniul finanțelor publice și contabilității din cadrul subdiviziunilor structurale municipale.  Documentul stabilește relațiile de cooperare între părți pentru asigurarea transparenței și operaționalizării serviciilor contabile și financiare ale subdiviziunilor structurale și entităților economice din subordinea Primăriei mun. Chișinău.

Legea nr. 257/2020 ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent, conține și modificări la Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale.    Astfel, aceasta este completată cu o nouă noțiune – taxă specială, care este o plată percepută doar de la persoanele fizice/persoanele juridice care utilizează sau beneficiază de serviciile publice locale create în interesul acestora, utilizată integral de către autoritățile reprezentative şi deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor de înființare a serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

Care este modalitatea de atribuire/confirmare a codului fiscal  persoanei fizice străine, care deține bunuri imobiliare pe teritoriul Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art.162 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se atribuie cod fiscal oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale.

 În cazul în care în actul de control s-a constatat încălcarea de efectuare faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar de 100 000 de lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislaţiei. 

Potrivit modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, din 1 ianuarie 2023 toți contribuabilii subiecți ai impunerii conform art. 5 pct. 2) din CF, cu excepția persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru care prezentarea dărilor de seamă utilizând metodele automatizate de raportare electronică nu este obligatorie.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural anual vor fi alocate mijloace financiare în volum de până la 5 % din valoarea totală a acestuia pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală în cadrul Programului LEADER. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind  acordarea subvențiilor pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER, care poate fi consultat până la 7 februarie curent.   Regulamentul stabilește condițiile și procedura de verificare, selectare, acordare a subvențiilor, implementare și monitorizare a celor două măsuri de sprijin financiar:

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal (CF), se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Totodată, potrivit art.24 alin.(13) din CF, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.

În cadrul achizițiilor publice de valoare mică ar putea fi permisă încheierea contractelor cu efectuarea plăţilor anticipate (în avans) pentru achiziţionarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor, iar de către autorităţile/instituţiile bugetare plata în avans se va permite în cazul în care termenul stipulat în contract pentru executarea obligațiilor persoanelor fizice sau juridice

În incinta Ministerului Finanțelor, marți, 04 februarie 2020, a avut loc cea de-a 5-a Reuniune a Subcomitetului pentru cooperare economică şi în alte sectoare, Cluster I “Dialog economic, managementul finanţelor publice, statistică, servicii financiare, clauze de control şi anti-fraudă”. Discuțiile au vizat situația macroeconomică, politica bugetar-fiscală, reforma managementului finanțelor publice, progresul reformelor în sectorul financiar, asistența financiară externă, etc.

În Monitorul Oficial din 29.12.2023 a fost publicată Legea nr. 404 din 21.12.2023 pentru modificarea unor acte normative (eficientizarea mecanismului de acordare a unor prestații sociale copiilor cu dizabilități și familiilor cu copii). Prin Legea dată au fost operate modificări în mai multe legi din domeniul social. inclusiv în Legea nr. 289/2004

În Parlament, în calitate de inițiativă legislativă este înregistrat proiectul modificărilor la Codului vamal al RM nr. 1149/2000 și Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, scopul căruia este să ofere o soluție fezabilă pentru proprietarii mijloacelor de transport plasate sub regimul vamal de admitere temporară.

 Conducerea întreprinderii, în legătură cu situația financiară complicată a unor foști angajați, a luat decizia de a dona către 5 persoane fizice – foști angajați a câte 4000 lei. Care este regimul fiscal al donațiilor respective și cum se reflectă acestea în dările de seamă fiscale aferente impozitului pe venit, inclusiv în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice (forma VEN12)?  Pentru a aprecia regimul fiscal aplicabil în cazul examinat urmează de condus de prevederile art. 20 lit. i), art. 21 alin. (4) şi art. 901 alin. (31) din CF.