Conform art. 9 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, procesul de insolvabilitate se intentează doar pe baza unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate (denumită cerere introductivă).Potrivit art. 16 din Lege, în cererea introductivă a debitorului trebuie să se indice: a) codul fiscal şi numerele conturilor debitorului, deschise în bănci şi la alţi prestatori de servicii de plată;

Odată cu admiterea spre examinare a cererii introductive, sarcina primordială a procesului devine verificarea circumstanțelor de fapt ce adeveresc existența sau lipsa temeiului de declarare a insolvabilității debitorului, invocat de deponent. Sarcinile etapei respective

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Potrivit art. 24 din Legea insolvabilității, după ce recepționează cererea introductivă spre examinare, instanţa de insolvabilitate aplică măsurile necesare pentru a preveni modificarea stării în care se aflau bunurile debitorului în perioada de până la intentarea procesului

Conform art. 37 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate poate fi atacată cu recurs de către debitor, cu excepția cazului prevăzut la art. 21 alin. (6) sau de către orice creditor care are un interes legitim.

Conform Legii insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), administratorul provizoriu este persoana care deține autorizație de administrator autorizat eliberată de Ministerul Justiției. Administratorul autorizat este persoana cu studii juridice, economice sau tehnice și este pregătită pentru a administra întreprinderi aflate în dificultate economică.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr.149/2012, prin procedură accelerată de restructurare se înțelege procedură prin care debitorul,

Procedura de restructurare reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor.

Orice persoană care deține o creanță față de debitor, înregistrată până la intentarea procesului de insolvabilitate, poate formula și depune în termenul stabilit prin hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate, o cerere de admitere a creanțelor

În ultimul timp tot mai multe persoane, mai ales tinere, se avântă în desfășurarea activității de antreprenoriat și după, cum e și firesc, nu toți ajung la succesul scontat. În multe cazuri întreprinderile intră în insolvabilitate și nu neapărat din cauza circumstanțelor obiective, dar cel mai des din cauza necunoașterii multor aspecte legale legate de activitatea inițiată.

Conform prevederilor art. 150 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, executarea creanţelor creditorilor poate începe doar după şedinţa de validare.

Fondarea întreprinderii este un subiect foarte important pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere și care inițial doresc să cunoască toate acțiunile necesare a fi întreprinse și actele ce urmează a fi întocmite în acest sens. Cu toate acestea, aspectele juridice ce țin de lichidarea

Tranzacţia reprezintă un acord încheiat între debitor și creditori, iar, după caz, și cu participarea terţelor persoane, prin care părţile convin referitor la modalitatea și termenele

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Procedura de restructurare reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor.

Debitorul SRL „Y”, prin Hotărârea nr. ZZZ din 25.08.2023, a fost declarat insolvabil, cu intentarea procedurii de insolvabilitate. Nefiind de acord cu Hotărârea emisă, debitorul, în data 11.09.2023, a făcut apel împotriva Hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, cu casarea integrală a acesteia. La 02.02.2024, instanţa de apel admite apelul, prin casarea integrală a Hotărârii, cu transmiterea dosarului spre rejudecare. În aceste circumstanțe apare următoarea întrebare: când survine obligația aplicării mecanismului taxării inverse cu TVA față de procurările proprietății întreprinderilor declarate în procedura de insolvabilitate?

Prin Legea nr. 141 din 16 iulie 2020 (în vigoare din 14 septembrie 2020) pentru modificarea Legii insolvabilității nr. 149/2012 au fost operate modificări și completări la Legea nr. 149. Potrivit prevederilor art. 17 lit. g) în redacția nouă, la cererea introductivă a debitorului se anexează dovada notificăriii Serviciului Fiscal de Stat.   La rândul său, și art. 20 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149 stabilește că la cererea introductivă a creditorului se anexează dovada notificării SFS despre intenția de a depune cerere introductivă, cu excepția cazului în care cererea introductivă a fost depusă de către autoritatea fiscală.

Termenul maxim de adoptare a hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate de către instanța de judecată în cazul în care, în cererea introductivă debitorul declară că se află în stare de insolvabilitate și își exprimă intenția de a lichida sau de a-și restructura activitatea,

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.