Agentul economic oferă în locațiune spațiu comercial. Are dreptul să refactureze energia electrică și termică către locatar cu un adaos comercial de 10-20%?

Pct.5 al Standardului Național de Contabilitate „Contracte de leasing”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013 stabilește că contractul de leasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul standardului noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).   Astfel, pentru contabilizarea operațiunilor de arendă se aplică regulile SNC menționat, pct.10 al căruia prevede că, contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.  

În calitate de chiriaș (locatar) persoana fizică rezidentă, care nu practică activitatea de întreprinzător achită lunar pentru chirie proprietarului 1500 lei. Totodată, subînchiriază imobilul dat altei persoane fizice (sublocatar) la un preț de 3500 lei lunar. Din ce sumă urmează să achite impozitul pe venit locatarul imobilului pentru a evita dubla impunere în situația dată?

Potrivit pct.2 din Regulamentul privind particularitățile adiministrării prevederilor art.90/1 alin.(3/4) din Codul fiscal aprobat prin

Potrivit art.1251 din Codul civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

Conform art. 1314 alin. (1) și alin. (2) din Codul civil (în continuare – CC), prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing),

Conform art.1314 alin.(1) și alin.(2) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului

Locațiunea se consideră un subiect de actualitate în Republica Moldova, care se dezvoltă constant, având în vedere practicile internaționale și, în mod special, influențele platformelor online.

Potrivit art. 1314 alin. (1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an

Compania ,,X” transmite în sublocațiune un imobil cu destinație locativă pe o perioadă de 2 luni unui agent economic, în scopul cazării temporare a angajatului acesteia.

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

În conformitate cu art.1251 al Codului civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

Agentul economic ia în locațiune, conform contractului, un autovehicul pentru transportarea mărfurilor. Ce cheltuieli vor fi permise la deducere în scopuri fiscale pentru autovehiculul respectiv? Potrivit art.1251 din Codul civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea

Conform art.93 pct.18) CF, investiții (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparația capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie şi/sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice

Se restituie TVA aferentă investițiilor capitale, în cazul în care are loc reparația capitală a imobilului luat în locațiune, în partea în care cheltuielile de reparație depășesc 15% de la valoarea locațiunii? În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(11) din Codul fiscal (CF), prin derogare de la prevederile alin.(1), agenții economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de TVA şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiții (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producție care se află în curs de execuție sau conservare, ci doar pentru clădirile de producție care sunt date în exploatare şi utilizate conform destinației lor finale.

Agentul economic ia în locațiune un bun imobil pe un termen de 8 ani, plata anuală pentru locațiune constituind 120 000 lei. Pe parcursul anului 2024 agentul economic suportă cheltuieli de reparație a imobilului menționat în sumă de 80 000 lei. Care va fi cuantumul cheltuielilor premise spre deducere în cazul examinat?

Persoana fizică care nu practică activitatea de întreprinzător a dat în sublocațiune o proprietate imobiliară altei persoane fizice. Va fi obligată aceasta să înregistreze contractul de sublocațiune încheiat la Serviciul Fiscal de Stat?

Compania X rezidentă (SRL plătitoare de TVA) oferă unei persoane juridice nerezidente în locațiune un apartament (bun imobil cu destinație locativă situat pe teritoriul RM), pe care îl deține în proprietate. Contractul de locațiune încheiat între compania rezidentă (locator) și persoana juridică nerezidentă (locatar), prevede stabilirea prețului locațiunii imobilului în valută străină (euro).