Potrivit prevederilor art. 2055 din Codul civil, fiducia este un raport juridic în care o parte (fiduciar) este obligată să devină titularul unei mase patrimoniale (masă patrimonială fiduciară), să o administreze şi să dispună de ea, în conformitate cu condiţiile care guvernează raportul (condiţii ale fiduciei), în folosul unui beneficiar sau pentru a promova un scop de utilitate publică.

Banca Națională a Moldovei (BNM) recomandă cetățenilor să se informeze înainte de a face investiții, astfel încât să evite schemele de fraudă care iau amploare în era tehnologiilor informaționale, la nivel mondial, țara noastră nefiind o excepție. Banca precizează că răufăcătorii utilizează cu precădere rețele sociale pentru diseminarea anunțurilor false

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

Într-un context global marcat de intensificarea controalelor fiscale și de complexitatea reglementărilor în domeniul prețurilor de transfer, companiile multinaționale identifică acest domeniu ca un factor de risc fiscal major în statele în care își desfășoară activitatea.

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Guvernanța corporativă reprezintă un element esențial în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare - AEÎ). Un element esențial al guvernanței corporative eficiente în cadrul acestor entități îl reprezintă stabilirea și operarea unor comitete specializate. Aceste comitete

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

BNM anunță despre consultarea publică a proiectului Hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei pentru aprobarea Regulamentului cu privire la tratamentul prudențial al securitizărilor. După cum se menționează în anunțul BNM, elaborarea proiectului derivă din

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfășurarea activităților, multe elemente contabile nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Estimarea, implicând raționamente profesionale bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție, este o evaluare în condiții de incertitudine, iar evaluarea este una dintre afirmațiile conducerii,

Întrebarea contribuabilului:Va fi oare obligat agentul economic de a prezenta Informația IRM19 și aferent zilierilor?

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

Întrebarea contribuabilului:Vor fi oare obligați subiecții impunerii cu regimul fiscal al antreprenorilor independenți, de a prezenta careva dări de seamă sau rapoarte?

Potrivit legislației fiscale, orice dare de seamă fiscală trebuie să conțină, de regulă, un șir de informații obligatorii, care sunt enumerate la art. 187 alin. (3) din Codul fiscal (CF). Deși nu se regăsește expres în cuprinsul normei prenotate, unul din cele mai frecvent întâlnite

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea OMF nr. 135/2017, în temeiul căruia au fost aprobate formularele dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației.

Întrebarea contribuabilului: Va fi oare în drept entitatea de a prezenta Informația privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) corectată?

Este în drept autoritatea publică locală să administreze piața și ce dări de seamă fiscale se vor prezenta pentru declararea veniturilor obținute din achitările percepute de la comercianți?

Luni, 27 mai, expiră termenul-limită de prezentare a mai multor dări de seamă fiscale, inclusiv a Formei TFSP20 (Darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației). În acest sens, amintim că au survenit mai multe modificări la anexa acestui formular, iar subiecții impunerii

Ținând cont de faptul că Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) nu sunt incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control, obligativitatea de instalare a ECC se extinde asupra tuturor unităților structurale ale AEÎ: oficiu central, filială sau reprezentanță, unde sunt amenajate locurile de lucru al casierului, operatorului-casier sau contabilului-casier pentru primirea și păstrarea temporară a mijloacelor bănești.   În articolul „Particularitățile contabilității tranzacțiilor efectuate de către AEÎ cu aplicarea echipamentelor de casă și de control” publicat în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorii, Vasile Bucur și Valeriu Iașan, menționează că