Мнения

Sorin Andrei: Regula de bază este prudența

Domnul Sorin Andrei, Preşedinte executiv al BCR Chişinău, vorbind pentru revista „Monitorul fiscal FISC.md”, a povestit mai mult despre piața serviciilor bancare din Moldova. Totuşi, am aflat şi ceva personal. Că şi-a început cariera la BCR în calitate de ofițer de credite. Că pe parcursul activității a avut posibilitatea de a exercita mai multe funcții, fiind implicat, de asemenea, în activități de marketing, operațiuni de suport. Din 1998 a început cariera de manager, mai întîi ca director adjunct județean, pe urmă director județean la BCR Botoşani. În această perioadă s-a reuşit împreună cu echipa extinderea prezenței BCR în județ şi lărgirea portofoliului de activități ale băncii. În perioada 2007-2009 Sorin Andrei a fost director regional corporate la BCR, zona de Sud-Est, fiind responsabil de gestiunea relațiilor cu clienții corporate din 8 județe ale României. Din februarie 2009 este în BCR Chişinău. Fiind la conducerea unei instituții financiare, programul de activitate se începe dimineața devreme şi se termină seara tîrziu. În zilele de odihnă Sorin Andrei face de 2 ori pe lună naveta Chişinău-Constanța, familia lui fiind stabilită pe malul Mării Negre. Astfel ca zilele libere rare şi le petrece în sînul familiei, alături de soție, care este profesor de matematică, şi fiică, elevă la liceu. În Chişinău îi place să-şi petreacă timpul liber citind sau plimbîndu-se prin parcurile capitalei. În urma crizei globale, imaginea sistemu-lui bancar a avut de suferit destul de mult. Cum considerați că a afectat criza econo-mică globală comportamenul populației în relațiile cu banii? Criza economică globală din 2008-2009 a avut efecte majore asupra atitudinii populației față de bani în general. Pînă la criză băncile, mai ales în țările cu economie dezvoltată, ofereau credite aplicînd criterii de eligibilitate relaxate. Astfel că multe persoane s-au supraîndatorat şi în momentul crizei au intrat în incapacitate de plată. După criză băncile şi-au revizuit politicile de risc, criteriile de eligibilitate devenind mai stricte. În acelaşi timp şi populația a devenit mai prudentă, trăgînd învățămintele din efectele crizei din 2008-2009. Criza actuală se datorează supraîndatorării statelor, care au atras finanțări pentru a susține programele sociale, fără a ține cont de capacitatea de rambursare a bugetelor naționale. În context, cum apreciați starea sistemului bancar din Republica Moldova? Sistemul bancar din Republica Moldova este bine capitalizat, dispune de lichidități suficiente şi este profitabil. În acelaşi timp pe parcursul ultimului an rata creditelor neperformante a crescut, datorită problemelor cu care se confruntă unele bănci din sistem. Per ansamblu însă majoritatea băncilor comerciale aplică criterii prudențiale de risc şi performanța portofoliului de credite este pozitivă. O caracteristică a sistemului bancar din Moldova este o expunere redusă pe creditarea populației, astfel că performanța sistemului, este în primul rînd, corelată cu performanța agenților economici. Criza din 2008-2009 a demonstrat că acele companii, care şi-au administrat corect finanțele au, trecut mai uşor peste efectele recesiunii. Criza actuală din zona euro va avea un impact mai mic asupra economiei moldoveneşti. Și sistemul bancar este mult mai bine pregătit pentru eventualele situații critice. Ce acțiuni pot şi trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți imaginea sistemului bancar şi a spori încrederea populației în acesta? Gradul de bancarizare a populației din Republica Moldova este destul de redus. O de-monstrează şi studiile efectuate de companiile de cercetare care arată o rată de bancarizare de circa 50% în mediul urban. Circa o treime din populație dispune de carduri bancare, dar peste 90% din operațiuni sunt retrageri de numerar. Circa o pătrime din populație are depozite în bănci. Astfel că în Republica Moldova, problema nu este atît gradul de încredere al populației în sistemul bancar, cît nivelul redus al culturii financiare a populației. De aceea eforturile sistemului bancar sunt orientate, în primul rînd, spre educarea financiară a tinerilor, antreprenorilor, formarea culturii economisirii. BCR Chişinău a susținut mai multe programe de educație financiară, efectul cărora îl putem măsura, în primul rînd, printr-o cunoaştere mai bună de către clienți a posibilităților de utilizare a produselor bancare. Cum simțiți, din postura de bancher, influența crizei internaționale asupra Moldovei, cum evoluează predispoziția populației pentru consum, pentru economisire? Exemplificați, Vă rog. În ultimii 2 ani a crescut atît consumul, cît şi economiile populației, inclusiv depozitele ban-care. Totuşi, merită să precizăm că ponderea creditelor de consum este mai mică de 10% din totalul creditelor, astfel că populația apelează la credite mai mult pentru a acoperi alte nevoi, cum ar fi deschiderea unei afaceri, procurarea unei locuințe, amenajarea casei, cumpărarea bunurilor cu utilizare îndelungată, care au mai mult o componentă investițională. Criza internațională din 2008-2009 a avut un efect mai mare asupra nivelului economisirilor, mai ales ale celor finanțate din transferuri de peste hotare şi remitențe. Rezultatele din primele 9 luni ale anului 2012 ne arată că, în pofida crizei datoriilor din zona euro, nivelul remitențelor în Republica Moldova a continuat să crească, dar cu ritmuri mai mici. Ceea ce a influențat atît consumul, cît şi economiile. BCR Chişinău a adus la Chişinău programul „Prima casă”, bugetul căruia este epuizat în fiecare an înainte de termen. S-a dovedit deci un produs de succes? Scopul programului „Prima Casă” este de a oferi tinerelor familii să-şi poată realiza aspirația de a deveni proprietar al locuinței sale. Din martie 2011 pînă în prezent peste 100 familii au trecut deja în casă nouă. Lansarea programului şi primele rezultate vorbesc despre succesul acestuia şi interesul sporit al locuitorului Chişinăului față de acest produs. În acelaşi timp există anumite plafoane de expunere, astfel că viitorul programului depinde de participarea a cît mai multe bănci la finanțare. În prezent programul este susținut de 2 bănci comerciale, inclusiv BCR Chişinău. Care este atitudinea Dvs. față de impozite? Câte impozite plătește BCR Chișinău? Băncile sunt printre marii contribuabili şi sumele plătite la bugetul național se ridică la milioane de lei. În anul 2011 contribuțiile BCR Chişinău la bugetul public național au depăşit 15 000 000 lei. Pentru anul 2012, volumul acestora va fi şi mai mare, ținînd cont de reintroducerea impozitului pe venit. Achităm toate taxele şi consider că fiecare agent economic trebuie să fie corect în relațiile cu Statul. Evaziunea fiscală are repercusiuni asupra tuturor membrilor societății şi în primul rînd asupra păturilor vulnerabile susținute de Stat. Suntem parte integrantă a societății şi trebuie să fim social responsabili, iar plata impozitelor face parte din această responsabilitate socială. Unul dintre efectele crizei financiare a fost lansarea ideii de a introduce un impozit, global sau național, pe activitatea bancară. În Moldova este necesar un astfel de impozit? Ce efecte ar avea? Este o idee, care rămîne doar la etapă de idee. Introducerea oricărui tip de impozit trebuie să țină cont de toate aspectele: interesele statului, subiectul impozitării, obiectul impozitării, plătitorul impozitului, nivelul taxelor, efectele impozitării. Și doar după o analiză profundă a tuturor factorilor să fie luată o decizie. Consider că introducerea unui impozit pe activitatea bancară în Republica Moldova nu este oportună. Prioritare sunt administrarea impozitelor şi colectarea acestora. Ministerul Finanțelor a început să implice băncile comerciale în procesul de administrare, în special, la controlul veniturilor şi datoriilor mari. Favorizați această inițiativă sau funcția băncilor e, totuşi, alta? Informarea autorităților asupra tranzacțiilor dubioase, prevenirea spălării banilor şi finanțării activităților nelegale face parte din activitatea băncilor. O cooperare cu organele statului în administrarea şi controlul veniturilor şi datoriilor mari este binevenită. Totuşi, rolul băncilor este altul, acela de a asigura mecanismele necesare pentru derularea tranzacțiilor şi operațiunilor economice şi de a servi ca intermediar între cererea şi oferta de bani. Există nevoia de a oferi anumite facilități băncilor din Moldova? Cadrul care reglementează activitatea bancară este conform şi este în plin proces de îmbunătățire şi armonizare cu normele internaționale şi europene. Businessul are mai puțin nevoie de facilități şi mai mare nevoie de un mediu previzibil şi un cadru de reglementare transparent şi echitabil. De facilități şi stimulente au nevoie, în primul rînd IMM şi antreprenorii individuali, mai ales la etapa de lansare a unei afaceri. Parteneriatul public privat în procesul de realizare a proiectelor de infrastructură este unul din mecanismele prin care Statul poate susține activitatea economică. Zonele economice libere sunt o cale de atragere a investițiilor străine şi de stimulare a activităților de export-import. Din punctul Dumneavoastră de vedere, ca bancher, pe de o parte, şi ca persoană care are anumite economii, pe de altă parte, ce sfat ați da oamenilor, cititorilor noştri: ce să facă cu banii proprii? Depinde de volumul economisirilor şi de aspirațiile personale ale fiecăruia din noi. În gestiunea banilor există cîteva reguli de care merită să ne conducem. Să nu punem toți banii în acelaşi coş. De şapte ori să măsurăm înainte de a lua o decizie. Să rămînem raționali şi să ne păstrăm calmul. O altă regulă de bază este prudența.
author icon

Виталий Кондрацки

Monitorul fiscal FISC.md Nr.10 2012

Учреждения:

Периодическое издание "Monitorul Fiscal FISC.md"

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

4714 просмотры

Дата публикации:

30 Май /2013 17:33

Ключевые слова

Monitorul fiscal FISC.md | criza economica | BCR

0 комментарии

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon