Interviu cu Dorel Noroc, Președintele Asociației Băncilor din Moldova

- Domnul Noroc, cum ați caracteriza astăzi, pe scurt, starea sistemului bancar din Republica Moldova?

- Dacă ar fi să rezum într-o frază, aș spune: un sistem bancar solid, transparent, bine capitalizat, aflat într-un proces accelerat de digitalizare.

Astăzi în Moldova activează 10 bănci comerciale, care dețin circa 90% din activele întregului sector financiar al țării. După șocurile ultimului deceniu, pandemia, criza energetică, impactul războiului din Ucraina, sistemul a demonstrat reziliență: activele băncilor au crescut, depozitele au atins noi maxime, iar indicatorii de capitalizare și lichiditate sunt peste cerințele minime.

La 30 septembrie 2025, activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde de lei, iar soldul brut al creditelor a ajuns la circa 99,2 miliarde lei. Depozitele populației și ale companiilor depășesc 137 de miliarde de lei, ceea ce arată că cetățenii au încredere să-și păstreze economiile în bănci, iar companiile își gestionează fluxurile financiare prin sistemul bancar.

Cel mai important indicator rămâne însă rata fondurilor proprii, care este de 25,2%, adică de peste două ori mai mare decât nivelul minim cerut de reglementări (10%). În termeni simpli, asta înseamnă că băncile au o rezervă solidă de capital – o plasă de siguranță care le permite să absoarbe eventuale șocuri economice și, în același timp, să continue să crediteze economia.

Pe scurt, cifrele confirmă un sistem bancar stabil, bine capitalizat și capabil să susțină dezvoltarea economică inclusiv în perioade mai dificile.

- Care este, în viziunea dumneavoastră, rolul băncilor în dezvoltarea economică a Republicii Moldova?

- Aș evidenția două dimensiuni esențiale ale rolului băncilor în dezvoltarea economică.

În primul rând, băncile sunt principalul canal de intermediere financiară – ele migrează resursele disponibile de la cei care au economii către cei care au nevoie de finanțare pentru consum sau investiții. Cu cât intermedierea financiară este mai dezvoltată, cu atât resursele financiare sunt utilizate mai eficient în economie: banii „plasați” în depozite sau conturi curente sunt transformați în credite pentru locuințe, pentru afaceri, pentru investiții în utilaje, tehnologie sau infrastructură. Cercetările economice arată clar că gradul de intermediere financiară este direct proporțional cu nivelul de bunăstare economică: țările cu sisteme bancare profunde, bine dezvoltate, au în general venituri mai mari pe cap de locuitor, productivitate mai ridicată și ritmuri de creștere economică mai sustenabile.

În al doilea rând, băncile reprezintă infrastructura financiară cu care interacționăm zi de zi, de multe ori fără să ne dăm măcar seama. Practic, în fiecare zi companiile și cetățenii utilizează infrastructura de plăți: atunci când facem un transfer, achităm serviciile comunale, primim salariul sau pensia pe card, plătim taxele, procurăm un bun în magazin sau online, în spate funcționează sistemele bancare. Această infrastructură asigură circulația rapidă și sigură a banilor în economie, reduce costurile tranzacțiilor și oferă încredere – elemente fără de care nici consumul, nici investițiile și nici comerțul nu pot funcționa eficient.

- Cum a evoluat creditarea în ultimii ani și ce înseamnă acest lucru pentru companii și populație?

- Dacă analizăm cifrele din anii 2023–2025, vedem o schimbare de nivel, nu doar o creștere marginală. În ultimii doi ani, volumul total al creditelor a urcat de la aproximativ 63 miliarde lei (2023) la 76 miliarde lei (2024) și a atins pragul de 100 miliarde lei la 31 octombrie 2025 – o majorare de aproape 60%. În același timp, ponderea creditelor în PIB a crescut de la circa 21% la 29%. Rămânem încă sub media Uniunii Europene, dar este un salt semnificativ, care arată că intermedierea financiară se adâncește și că resursele financiare sunt utilizate tot mai eficient în economie.

Din totalul de aproximativ 100 miliarde lei, în jur de 55 miliarde lei sunt credite acordate companiilor, iar 45 miliarde lei - cetățenilor. Practic, asta înseamnă mai multe investiții, mai multe locuințe finanțate prin bancă și mai multe afaceri care își pot extinde activitatea sau pot trece la următorul nivel de dezvoltare.

Un exemplu concret este Programul de stimulare a investițiilor „373”, care a devenit un motor important pentru finanțarea IMM-urilor. Până la 4 decembrie 2025, prin acest program au fost acordate 1 414 credite pentru 1 007 beneficiari, în valoare totală de circa 4,2 miliarde lei, susținând proiecte investiționale de aproximativ 6,1 miliarde lei. Valoarea medie a unui credit este în jur de 3 milioane lei, iar investițiile sunt concentrate în sectoare productive, producție și furnizare de energie, industrie prelucrătoare, transport, agricultură.

În paralel, reglementările Băncii Naționale a Moldovei privind gradul de îndatorare, evaluarea veniturilor și testele de stres fac ca accesul la credit să fie nu doar mai larg, ci și mai responsabil. Creditarea sănătoasă nu înseamnă doar să dai bani, ci să te asiguri că debitorul poate rambursa împrumutul în condiții rezonabile, fără a-și pune în pericol familia sau afacerea.

- Se discută mult despre digitalizare. Cât de digitale sunt băncile moldovenești în 2025?

- Dacă în urmă cu 10 ani digitalizarea însemna, în esență, să poți consulta soldul online, astăzi pentru tot mai mulți clienți banca este, în primul rând, aplicația din telefon. Băncile au intrat foarte mult pe dimensiunea aplicațiilor mobile, nu doar pentru cetățeni, ci și pentru companii.

Practic, banca este foarte aproape de noi. Din aplicația mobilă clienții băncilor pot, până la anumite plafoane, să ia un credit de consum online, să achite serviciile comunale, să deschidă sau să majoreze un depozit, să facă transferuri naționale și internaționale, dar și să urmărească analiza bugetului personal, pe categorii de cheltuieli, cu notificări și recomandări. Important este că toate aceste funcționalități pot fi accesate la distanță, inclusiv de către diaspora noastră, ceea ce înseamnă o integrare financiară mult mai bună a cetățenilor moldoveni, oriunde s-ar afla.

La unele bănci, chiar onboardingul, adică deschiderea contului și devenirea client al băncii,  se poate face direct din aplicația de pe telefon, fără vizită fizică la sucursală. Deschizi contul, primești cardul digital și începi să utilizezi serviciile. Respectiv, viteza de acces la serviciile financiare a crescut enorm, la fel ca și viteza de circulație a banilor în economie.

La nivel de sector, Asociația Băncilor din Moldova a pus accent pe educația și formarea profesioniștilor în zona de inovație prin seminare despre principiile Agile și transformarea digitală și utilizarea soluțiilor moderne de verificare a clienților. Aceste eforturi cresc eficiența internă a băncilor și, indirect, calitatea serviciilor pentru clienți

Digitalizarea vine, însă, și cu o responsabilitate suplimentară: securitatea cibernetică și prevenirea fraudelor online. Băncile investesc masiv în sisteme antifraudă, autentificare strictă și monitorizarea tranzacțiilor în timp real, iar la nivel de țară discutăm despre un cadru comun de prevenire și raportare a fraudelor digitale, astfel încât această accelerare a serviciilor să fie însoțită de un nivel corespunzător de protecție pentru clienți.

- Sistemul de plăți instant MIA este una dintre cele mai discutate noutăți. Ce înseamnă acest sistem concret pentru oameni și companii?

- MIA Plăți Instant este, probabil, cea mai vizibilă schimbare din viața financiară de zi cu zi a cetățenilor în ultimii ani.

Lansat de BNM în martie 2024, MIA permite transferuri de bani în lei, între conturi bancare deschise în diferite bănci, în câteva secunde, 24/7, doar pe baza numărului de telefon – fără IBAN și fără „poză la card”.

Astăzi, peste 800 mii de cetățeni utilizează MIA, iar în anul 2025 au fost procesate circa 12,5 milioane de plăți, în valoare totală de peste 11 miliarde lei.

Un pas important a fost și lansarea plăților P2G (persoană–guvern): astăzi, peste 120 de taxe și servicii publice pot fi achitate instant, fără comision, direct din aplicațiile bancare.

Pentru populație, MIA înseamnă transferuri rapide, sigure, la costuri minime sau chiar zero. Pentru companii și instituții publice - încasări mai rapide, un cash-flow mai bun și mai puțini bani „blocați pe drum”. Iar pentru economie, MIA este un pas decisiv către reducerea plăților în numerar, creșterea transparenței tranzacțiilor și accelerarea vitezei de circulație a banilor.

- Ați subliniat de mai multe ori că SEPA este o realizare istorică. La acest capitol, ce s-a întâmplat concret și ce urmează?

- SEPA este, dacă vreți, echivalentul MIA pentru plățile în euro la nivel european. Din 6 octombrie 2025, Republica Moldova a devenit parte operațională a Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA).

Asta înseamnă că transferurile în euro între o bancă din Moldova și o bancă din oricare țară SEPA se fac în aceleași condiții de timp, cost și siguranță ca între două bănci din Uniunea Europeană. Nu mai vorbim despre plăți „extra-UE”, ci despre plăți SEPA, cu comisioane mult mai mici și termene de procesare de o zi lucrătoare, uneori chiar câteva ore.

În 2024, între Moldova și țările SEPA s-au efectuat aproximativ 830 mii de tranzacții în euro, cu o valoare totală de circa 11,8 miliarde euro – peste 3 200 de plăți pe zi. Odată cu integrarea în SEPA, aceste fluxuri vor fi procesate mai eficient și mai ieftin. La nivel macroeconomic, estimările arată economii directe de circa 20 milioane euro anual doar din reducerea costurilor de transfer.

Astăzi, 8 bănci comerciale din Republica Moldova au obținut statutul de Participant SEPA și pot procesa plăți în euro la standardele europene. Asociația Băncilor din Moldova a avut și are un rol esențial ca Autoritate național de suport pentru aderare, coordonând procesul de aderare, dialogul cu Consiliul European al Plăților și pregătirea băncilor pentru această schimbare.

Pentru cetățeni și diaspora, SEPA înseamnă remitențe mai ieftine și mai rapide, pentru companii - condiții de plată similare cu cele ale partenerilor din UE, deci o competitivitate mai mare pe piețele europene, unde deja se îndreaptă peste 60% din exporturile Moldovei.

- Cum se leagă toate acestea de procesul mai larg de integrare europeană?

- Integrarea europeană nu se vede doar în tratate și conferințe, ci foarte concret în felul în care plătim, economisim, investim sau primim bani din străinătate. Când vorbim despre SEPA, vorbim, de fapt, despre faptul că Moldova a intrat pe aceeași „autostradă” de plăți în euro cu statele membre ale UE și cu marile economii europene – plăți mai rapide, mai sigure și, de regulă, mai ieftine pentru cetățeni și companii. Prin MIA și prin digitalizarea plăților devenim unul dintre liderii regionali în ceea ce înseamnă plăți instant: transferuri în câteva secunde, 24/7, direct din aplicația bancară.

În același timp, majorarea plafonului de garantare a depozitelor apropie sistemul nostru de standardele europene de protecție a deponenților, obiectivul fiind garantarea depozitelor până la 100 000 de euro, iar la noi plafonul este în prezent de 200 000 de lei per deponent și per bancă.

Pe partea de reglementare, Moldova implementează treptat standarde internaționale în materie de capital, lichiditate, guvernanță și gestionare a riscurilor, ceea ce crește încrederea investitorilor și facilitează accesul nostru la piețele financiare europene.

Rolul băncilor este să transforme toate aceste reforme, care la prima vedere par foarte tehnice, în beneficii tangibile pentru oameni și companii: servicii mai bune, costuri mai mici, acces mai ușor la finanțare și la plăți transfrontaliere. În felul acesta, integrarea europeană nu rămâne un concept abstract, ci devine ceva ce fiecare cetățean simte direct în viața de zi cu zi.

- Ce provocări vedeți pentru sectorul bancar în următoarea perioadă?

- Aș menționa patru mari direcții:

Prima - Creșterea gradului de intermediere financiară. Deși sistemul bancar este stabil, nivelul de creditare raportat la PIB rămâne relativ scăzut. Economia are nevoie de mai multă finanțare pentru IMM-uri, agricultură modernă, industrii cu valoare adăugată mare și proiecte de infrastructură.

A doua - Lupta cu economia informală și cu plățile în numerar. Economia informală și utilizarea excesivă a numerarului afectează grav dezvoltarea țării: reduc baza de impozitare, distorsionează concurența și limitează transparența fluxurilor financiare. În plus, ele îngreunează accesul la finanțare, atât pentru companii, cât și pentru cetățeni. Atunci când veniturile nu sunt declarate sau sunt în mare parte „pe cash”, nu se formează un istoric financiar credibil, iar banca nu poate evalua corect capacitatea de plată, ceea ce face mult mai dificilă obținerea unui credit pentru investiții, locuință sau alte nevoi importante.

A treia - Securitatea cibernetică și prevenirea fraudelor online. Pe măsură ce cresc plățile digitale, cresc și încercările de fraudă. Aici e nevoie de cooperare între bănci, autorități, furnizori de tehnologie și, nu în ultimul rând, de educație financiară pentru populație.

Și a patra - Pregătirea pentru noile priorități europene: verde și digital. Finanțarea tranziției verzi, a eficienței energetice și a economiei digitale, va necesită produse noi, modele de risc adaptate și colaborare strânsă cu instituțiile financiare internaționale și cu Guvernul.

- În final, ce mesaj ați transmite clienților băncilor – actuali și viitori?

- Le-aș spune, în primul rând, că băncile din Republica Moldova sunt sigure, bine reglementate, iar depozitele lor sunt protejate printr-un cadru legal apropiat de standardele europene. În al doilea rând, îi încurajez să utilizeze cât mai mult soluțiile digitale, plățile instant prin MIA, cardurile, aplicațiile de mobile banking, SEPA, pentru că le economisesc timp și bani. Și, nu în ultimul rând, îi îndemn să privească banca drept un partener pe termen lung: să discute deschis cu banca despre planurile lor, personale sau de afaceri, pentru ca soluțiile financiare să fie cât mai potrivite nevoilor fiecăruia.