Новости

Politica fiscală și vamală 2020: discuții pe platforma Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni. În cadrul ședinței, secretarul de stat al Ministerului, Dorel Noroc, a trecut în revistă principalele prevederi incluse în proiect, menționând că documentul prevede mai multe măsuri ce au drept scop simplificarea activității mediului de afaceri, precum și calcularea, achitarea și raportarea contribuțiilor. Astfel, sucursala va avea același regim fiscal pe care îl are reprezentanța permanentă. După cum a explicat secretarul de stat, această prevedere a fost inclusă cu scopul ajustării prevederilor Codului fiscal la noile prevederi ale Codului civil. O altă modificare propusă a fost solicitată de mediul de afaceri mai mulți la rând și se referă la deducerea datoriilor compromise. Astăzi, orice datorie pe care o avem față de un client poate fi dedusă doar dacă există o hotărâre judecătorească, potrivit căreia perceperea datoriei nu este posibilă. Ceea ce propunem noi este ca datoriile de până la 1000 lei cu termenul de prescripție de trei ani să fie automat deduse, având în vedere că este o sumă mică și nu mai este necesar ca agentul economic să suporte cheltuielile de judecată, care pot fi mai mari decât suma pentru deducere, a explicat Dorel Noroc. Încă o solicitare parvenită de la mediul de afaceri și care a fost inclusă în proiect este abrogarea normei de limitare a deducerii în sumă de 200 mii lei pentru autoturismele care nu sunt utilizate în procesul de producție și prestare a serviciilor, procurate de agenții economici. Pentru noi este important ca mediul de afaceri să aibă un confort în ceea ce ține de deplasarea în teritoriu sau în alte scopuri, ceea ce înseamnă că toată valoarea autoturismului va fi permisă la deducere, a adăugat secretarul de stat. Totodată, proiectul prevede includerea unei norme care să prevadă expres dreptul agentului economic de a beneficia de deducere pentru plăți efectuate salariaților sau în folosul acestora din care au fost reținute impozite salariale. Companiile, în scopul de a susține salariații sau de a crea loialitate față de angajator, oferă o serie de facilități, cum ar fi abonamente la sala de sport, pentru care legislația nu prevede expres dreptul la deducere în scopuri fiscale, și aici apar frecvent incertitudini și discuții suplimentare cu reprezentanții autorităților de stat. De aceea, ne-am propus ca în Codul fiscal să fie stipulat expres că, orice plată efectuată în folosul angajaților, din care au fost reținute și calculate impozite, să fie permisă spre deducere, a explicat reprezentantul Ministerului. O altă măsură ce are ca scop simplificarea activității agenților economici ține de anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Actualmente, agenții economici sunt obligați ca, în termen de 10 zile, să înregistreze facturile fiscale care depășesc suma de 100 mii lei. Ministerul propune anularea acestei practici, având în vedere funcționarea Sistemului Informațional Automatizat e-Factura, prin intermediul căruia sunt create, expediate și recepționate facturile fiscale generate în acest sistem, numărul utilizatorilor căruia este în permanentă creștere. De asemenea, proiectul prevede aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenții economici nerezidenți către populație. Astfel, se propune ca agentul care prestează anumite servicii electronice pentru persoanele fizice din Republica Moldova, cum ar fi Facebook, Google și diferite aplicații electronice, să fie obligat de a se înregistra în Republica Moldova și de a achita suma TVA aferentă acestor servicii. Măsura, pe de o parte, va aduce venituri suplimentare în bugetul de stat (conform calculelor prudențiale, de circa 100 mil. lei), iar pe de altă parte, va stabili aceleași reguli atât pentru rezidenți, cât și pentru nerezidenți. În cadrul discuțiilor reprezentanți ai patronatelor s-au referit la reintroducerea art. 511 din CF, care a fost exclus cu câțiva ani în urmă, pentru a stabili echitatea dintre instituțiile medicale private și cele publice. Amintim că articolul exclus prevedea că instituţiile medicale publice şi instituţiile medicale private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut. Totodată, s-a remarcat că în proiect nu este nicio normă ce ține de taxele locale, sistem ce, în opinia patronatelor, are nevoie de o actualizare. În opinia noastră, orice sistem, inclusiv cel ce ține de taxele locale, trebuie să asigure mediului de afaceri o previzibilitate. Ne propunem ca, în luna februarie 2020, să avem discuții cu reprezentanți ai autorităților publice locale și să găsim o formulă ce va fi avantajoasă pentru toate părțile, a menționat Dorel Noroc cu referire la modificarea sistemului de taxe locale. De asemenea, reprezentanții patronatelor au propus implementarea graduală a mecanismului aplicării scutirii de TVA fără drept de deducere la plasarea în regim de perfecționare activă a mărfurilor supuse accizelor, produselor zootehnice (prevedere inclusă în proiect). În acest context, secretarul de stat a remarcat necesitatea discuțiilor suplimentare la acest subiect, menționând că se dorește ca măsura propusă să își atingă scopul, nu să afecteze industriile. În același timp, reprezentanții din sectorul transportului au menționat că în proiect nu se regăsesc prevederi ce ar reglementa activitatea platformelor electronice de taxi (yandex), pentru că se creează condiții inegale între agenții economici ce prestează servicii de taxi înregistrați și cei care activează sub paravanul platformelor. În acest context, ministrul Finanțelor a reamintit despre regimul special de impozitare a operatorilor în regim de taxi, care este aplicat începând cu 1 octombrie 2018. În urma aplicării acestui regim, încasările la buget de la entitățile ce prestează servicii de taxi au crescut de circa trei ori. Aceștia tot mai frecvent utilizează echipamentele de casă și control și își onorează obligațiunile fiscale. În același timp, aceste platforme nu utilizează mașinile de casă și control, dar echipamente electronice mai moderne de documentare a serviciului oferit, iar pentru a acoperi acest segment cu administrare fiscală, noi am elaborat proiectul privind instituirea monitorizării electronice a vânzărilor, a declarat Serghei Pușcuța. În același timp, reprezentanții domeniului construcțiilor au solicitat precizări cu privire la munca zilierilor și dacă aceștia vor beneficia de toate facilitățile prevăzute pentru salariați, inclusiv tichete de masă. Potrivit secretarului de stat, se va permite deducerea cheltuielilor suportate de către beneficiarii de lucrări pentru transportarea și hrana lucrătorilor zilieri, inclusiv tichetele de masă. Totodată, reprezentanții sindicatelor au pus întrebarea ce ține de modificările la capitolul scutiri personale. Cunoaștem foarte bine că anul trecut aceste scutiri au fost dublate. Practic, veniturile populației sunt la nivelul minimului de consum, din acest considerent nu este prevăzută o majorare, a menționat Dorel Noroc. Tot în acest context, ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a reamintit că, în luna august curent, au fost votate un șir de modificări ce urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2020, inclusiv ceea ce vizează modalitatea de acordare a scutirilor pentru persoanele fizice cu venituri de peste 360 mii lei. Acum suntem în așa situație că mai întâi trebuie să punem în aplicare legea deja votată și, ulterior, putem reveni la subiectul scutirilor, ca să vedem ce mai putem modifica. Trebuie mai întâi să vedem efectul prevederii care urmează să intre în vigoare, a adăugat ministrul. Reprezentanții sindicatelor au mai venit cu solicitarea deducerii cotizațiilor de membru de sindicat, așa precum prevede art. 24 alin.15, pentru membrii patronatelor, menționând că astfel va fi creată o echitate între partenerii sociali. Referindu-se la deductibilitatea cotizațiilor membrului de sindicat, Dorel Noroc a explicat că, în cazul agenților economici, aceștia deduc toate cheltuielile, iar în cazul persoanelor fizice sistemul este bazat pe scutirile personale, ceea ce înseamnă că statul acordă o sumă de 24 mii de lei, presupunând că aceasta include diferite cheltuieli, inclusiv cele sindicale. Reamintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, proiectul politicii fiscale și vamale a fost discutat cu mediul de afaceri. Proiectul va fi discutat prin prisma analizei impactului de reglementare.
author icon

Марина Кэлдаре

Учреждения:

Периодическое издание "Monitorul Fiscal FISC.md" | Министерство финансов Республики Молдова

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

3263 просмотры

Дата публикации:

26 Ноябрь /2019 11:01

Catalogul tematic

Новости | Бюджетно-налоговая политика

Ключевые слова

politica bugetar fiscala | sindicate | Patronate | consultari publice | monitorul.fisc.md

0 комментарии

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon