Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).

Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026. Conceptul Programului, elaborat cu suportul Proiectului UE „Rural SME Policy support Window” a fost prezentat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru în cadrul Consiliului Consultativ al IMM-urilor.

Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a menționat că ministerul oferă deschiderea deplină în modificarea și optimizarea cadrului regulator, pentru ca acesta să devină cât mai favorabil pentru dezvoltarea sectorului ÎMM. Totodată, ministrul s-a referit și la acțiunile  Planului de dezvoltare al Guvernului pe domeniul antreprenoriat, una dintre care constă în simplificarea regimului de activitate al întreprinderilor de familie (cerințe mai simple privind evidența, evidența contabilă, legislația muncii), ceea ce va permite crearea mai multor locuri de muncă noi.

Astfel, Programul va fi un document de politici publice pe termen mediu de 5 ani, iar prin implementarea acestuia se propune realizarea direcțiilor prioritare pentru perioada anilor 2022-2026:

• dezvoltarea mediului de afaceri și asigurarea concurenței loiale, prin îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător;
• facilitarea accesului la diferite tipuri de surse de finanțare, în special pentru IMM-urile cu potențial de creștere înalt și cele din regiuni;
• promovarea educației antreprenoriale, inclusiv prin ajustarea la cerințele specifice cu privire la competențe și abilități ale IMM-urilor;
• sprijinirea transformării digitale a IMM-urilor, inclusiv prin stimularea dezvoltării comerțului electronic, și adoptarea de noi tehnologii;
• stimularea creșterii exporturilor prin prisma internaționalizării IMM-urilor moldovenești, valorificând mai bine oportunitățile ZLSAC;
• sprijinirea activităților de inovare ale IMM-urilor;
• suportul tranziției IMM-urilor către o economie verde și asigurarea implementării practicilor antreprenoriale durabile etc.

Programul urmează a fi consultat cu părțile interesate, iar asociațiile de business pot transmite propunerile de îmbunătățire a conceptului până la 31 ianuarie 2022.

Totodată, experți din cadrul Consiliului Economic au prezentat și unele propuneri de intervenții pe termen scurt pentru reducerea poverii de reglementare asupra IMM-urilor:

• aplicarea caracterului consultativ al controalelor de stat pentru primii 3 ani de activitate a agenților economici;
• limitarea clară a duratei și frecvenței controlului fiscal;
• crearea Oficiului Avocatului Antreprenorilor;
• elaborarea unui mecanism analitic de constatare a caracterului ne-concurențial al pieței și de identificare a intervențiilor pentru stimularea competiției;
• includerea în formularul Delegației a unui compartiment dedicat pentru „nota de motivare a controlului inopinat” care va fi completată și avizată de conducerea organului de control, odată cu avizarea și emiterea Delegației.

Potrivit datelor, companiile mici și mijlocii din țară prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt microîntreprinderi cu mai puțin de 10 angajați. Sectorul oferă 60,1% din locurile de muncă, generând, în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.