Luni, 22 septembrie, Republica Moldova a primit o veste bună: în următorii trei ani putem conta pe o asistenţă financiară de până la 450 mil. de dolari din partea Băncii Mondiale. Pe de o parte, proiectele finanţate de Banca Mondială vor contribui la „avansarea țării pe calea integrării europene”, după cum s-a exprimat preşedintele Nicolae Timofti. Pe de altă parte, această asistenţă va contribui la creşterea datoriei publice externe, care şi aşa este la un nivel care îi sperie pe mulţi sceptici şi constituie un motiv de critici dure la adresa guvernării. Deşi mulţi bani sunt primiţi de către ţara noastră sub formă de asistenţă nerambursabilă, totuşi creditele reprezintă partea covârşitoare a finanţărilor externe. Anul trecut, acestea au constituit 70% din suma totală primită de ţara noastră pentru dezvoltarea mai multor proiecte. Mariana Şamalac Asistenţa financiară este oferită de către Banca Mondială în cadrul Strategiei de parteneriat cu țara noastră pentru perioada 2014-2017. Potrivit Laurei Tuck, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, proiectele vizează consolidarea instituțiilor statului, fortificarea protecției sociale și susținerea reformelor în domeniul sănătății și învățământului, îmbunătățirea eficienței și securităţii energetice. Totodată, în cadrul politicilor de dezvoltare o atenție deosebită va fi acordată stabilității sectorului financiar, gestiunii investițiilor publice și sporirii eficienței subvențiilor în agricultură. Finanţare de 624 mil. de euro, în 2013 În anul trecut partenerii de dezvoltare au oferit ţării noastre 623,9 mil. de euro, de trei ori mai mult decât în 2012, şi au fost semnate acorduri de finanţare pentru 193 de proiecte. Potrivit unui raport al Cancelariei de Stat, cea mai mare contribuţie au avut-o Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltate şi Banca Europeană pentru Investiţii, prin semnarea a două acorduri financiare cu un buget de 300 mil. euro, fonduri integral alocate pentru reabilitarea drumurilor naţionale. Uniunea Europeană rămâne în topul partenerilor de dezvoltare după volumul asistenţei acordate sub formă de granturi – peste 135 mil. euro. Alţi parteneri importanţi sunt guvernul Japoniei, Banca de dezvoltare a Consiliului Europei, Austria, ONU, Danemarca, Cehia, SUA. 70% din mijloace pentru proiecte implementate în 2013, oferite sub formă de credite Dintre acordurile semnate în anul trecut, 44% prevăd finanţare în formă de granturi iar 56%, în formă de credite. Totodată, 70 % din mijloacele oferite pentru proiectele lansate anterior, dar care s-au implementat inclusiv în 2013, au fost oferite sub forma de credite. Aproape jumătate din sursele financiare oferite au fost îndreptate pentru domeniul transporturilor - 308 mil. euro. Peste 153 mil. euro au fost alocate pentru dezvoltarea guvernării şi societăţii civile, 60 mil. euro pentru ocrotirea sănătăţii, 38 mil. euro – învăţământ, 8 mil. euro – agricultură, 5 mil. euro – dezvoltarea mediului de afaceri şi serviciilor, 4 mil. euro – turism şi alte ramuri. Potrivit informaţiei oferite de Cancelaria de Stat, asistenţa oficială pentru dezvoltare acordată Republicii Moldova în perioada de raportare, constituie circa 5% din PIB şi 13,3% din bugetul public naţional. Peste 50% din datoria externă – către BIRD şi AID În anul trecut datoria externă brută a atins un nou record – 6, 61 mld. dolari, în creştere cu peste zece la sută faţă de 2012. Datoria de stat externă faţă de creditorii multilaterali a constituit 1 mld. 107 mil. dolari. Cea mai mare pondere în acest sold i-a revenit Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (AID) – 51,4 la sută. Următorii mari creditori sunt Fondul Monetar Internaţional – 29,6 la sută; Banca Europeană de Investiţii – 7,8 la sută, Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii – 5,8 la sută. Cât priveşte angajamentele faţă de creditorii bilaterali, acestea au însumat 179,55 mil. dolari din care 39 la sută revin Federaţiei Ruse. În topul creditorilor bilaterali urmează Statele Unite ale Americii, cu o pondere de 24 la sută, Germania cu 16 la sută, Austria cu 8 la sută, Japonia cu şase la sută şi România cu patru la sută. Datoria de stat internă ajunge la şapte mld. de lei Potrivit datelor ministerului Finanţelor, la sfârşitul lunii iulie curent, datoria de stat internă totaliza 6 mld. 906 mil. de lei, cu peste 230 mil. lei mai mult faţă de începutul anului. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară în sumă de 276,64 mil.lei şi răscumpărării VMS pentru asigurarea stabilităţii financiare în sumă de 46,57 mil.lei.

via eco.md