În Monitorul Oficial de astăzi, 22 ianuarie 2021, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 180 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) conține și modificări și la Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ce au ca scop promovarea acțiunilor privind diminuarea tranzacțiilor în numerar.

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

Conform prevederilor Codului civil, toate obligațiile civile se impart în 2 categorii: contractuale și necontractuale (obligații civile delictuale). Obligațiile contractuale iau naștere din contracte, adică din acordul părților, pe cînd cele

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, la situația din 07 aprilie 2020, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 13 548 423,69 lei, dintre care: 13 546 717,80 lei și 85 euro. La moment, mijloacele financiare acumulate nu au fost utilizate, acestea urmând să fie repartizate conform dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, la moment, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 19.394.366,39 lei, dintre care: 19.392.660,50 lei și 85 euro. În strictă conformitate cu Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale, mijloacele financiare sus-menționate sunt transferate în Fondul de Intervenție al Guvernului.

Unitățile administrativ-teritoriale, întreprinderile de stat/municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor prezenta, trimestrial, Ministerului Finanțelor raportul privind garanțiile acordate de către acestea pentru împrumuturi pe termen de un an și mai mare...

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, în momentul de față, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 18.331.214,48 lei, dintre care: 18.329.508,59 lei și 85 euro. În strictă conformitate cu Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale, circa 13,5 milioane lei din donațiile persoanelor fizice și juridice, oferite pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de combaterea pandemiei de COVID-19, au fost transferate în Fondul de Intervenție al Guvernului.

Prin Hotărârea Judecătoriei mun. Chișinău a fost intentat procesului de insolvabilitate față de SRL „X”. Anterior executorii judecătorești au aplicat asupra entității anumite interdicții. Prin notificarea administratorului autorizat au fost solicitată ridicarea interdicțiilor în baza art. 75 alin.1) lit.b) din Legea insolvabilității nr.149/2012, care stabileste achitările cu debitorul se fac numai prin contul bancar de acumulare, gestionat de administratorul insolvabilităţii/lichidator, însă interdicțiile nu au fost anulate.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

 Potrivit art.542 alin (3) din Codul fiscal, în obiectul impunerii nu se includ veniturile prevăzute la art.20 din Codul fiscal.      Conform prevederilor art. 20 z2) din Codul fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora reprezintă surse de venit neimpozabile.

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 125/2023 (în continuare – OMF nr. 125/2023) a fost aprobat Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2024. În vederea încasării cu succes a plăților achitate de contribuabili/plătitori la bugetul public național (în continuare – BPN),

Care sunt particularitățile eliberării bonului de casă (bon fiscal) în cazul achitării efectuate pentru mărfuri/servicii prin sistemul MIA Plăți Instant (achitarea prin QR cod sau prin Payment link)?

O organizatie necomercială din Romania intenționează să doneze unei instituții medicale din RM un echipament medical (achitarea se va efectua în valută, dar procurarea acestui echipament și ulterioara eliberare a

Entitatea ține evidența bunurilor materiale în contabilitate în expresie sumară. La emiterea bonului de casă mărfurile vândute sunt indicate conform categoriilor din care fac parte. Are entitatea obligația de a indica, în bonurile de casă/documentele fiscale, denumirea fiecărui produs sau acestea pot fi emise pe categorii de mărfuri?

Piața criptomonedelor a înregistrat în ultimii ani o creștere în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente le oferă, dar și a potențialului pe care acestea le manifestă. &#