Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în RM.

Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea unor proceduri de selectare și participare la instruiri a auditorilor pentru efectuarea misiunilor de verificare a cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate de Uniunea Europeană.   Amintim, anterior autoritatea a încheiat cu Instituția Publică „Consiliul de supraveghere publică a auditului” un acord, conform căruia ministerul urmează să stabilească criteriile de selectare a auditorilor pentru activitatea respectivă.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Operatorii din domeniul turismului nu vor mai utiliza contractul turistic și voucherul turistic. În cadrul ședinței Executivului din 26 august curent a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1470/2001.  Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Serghei Răileanu, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova prin Legea nr. 91/2020, a fost exclusă obligativitatea utilizării modelului contractului de servicii turistice și a  voucherului turistic. Astfel, a fost elaborat proiectul  hotărârii pentru abrogarea Hotărârii cu privire la utilizarea contractului turistic și a voucherului turistic, pentru a fi aduse în concordanță prevederile legislative cu modificările operate. Operatorii din domeniul turismului au aplicat, începând cu 1 aprilie 2002,  contractul și voucherul turistic la încheierea contractelor privind prestarea de servicii între agentul economic - posesor de licenţă de turism şi beneficiarul serviciilor respective atât la turismul intern, cât şi la turismul internaţional.

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat domeniile prioritare pentru monitorizare pe parcursul anului 2021. Potrivit Programului de conformare al contribuabililor pentru anul curent, autoritatea fiscală va acorda o atenție sporită următoarelor domenii din economia națională evaluate cu un nivel ridicat de neconformare fiscală: Comerțul cu amănuntul și cu ridicata Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate Comerțul electronic Servicii imobiliare Industria extractivă

Au mai rămas 10 zile până la expirarea termenului-limită de achitare a cotizațiilor anuale ale auditorilor (0,1 din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de către Guvern1) și ale stagiarilor (0,05 din salariul mediu lunar pe economie) ce urmează a fi virate în bugetul I.P. „Consiliul de supraveghere a auditului”. Amintim: cuantumul acestor plăți a fost aprobat prin Decizia nr.14/2019 a Consiliului respectiv, fiind stabilite normele privind termenele de achitare a plăților și cotizațiilor.   Conform prevederilor art.39 din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare, cotizațiile menționate supra sunt îndreptate, de rând cu alte plăți stabilite de lege2, pentru finanțarea activității Consiliului.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Mâine, 12 aprilie 2019, va ieși de sub tipar nr. 132-138 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), instituție ce deține licență pentru activitatea de broker vamal, informează agenții economici care au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceștia pot solicita serviciile respective de la cele 11 reprezentanțe de brokeraj vamal ale CTIF ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat și la posturile vamale interne.   Reprezentanțele CTIF sunt amplasate în cele mai importante puncte de trecere a frontierei de stat rutiere (Leușeni, Giurgiulești, Sculeni, Cuciurgan), punctul feroviar (Ungheni), dar și la posturile vamale interne, având o acoperire pentru toate cele trei birouri vamale Nord, Centru și Sud.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 septembrie, au fost publicate decretele de promulgare ale legilor privind modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a Legii fondurilor obligatorii de asistență medicală. Astfel, noii indicatori bugetari intră în vigoare.   Veniturile bugetului de stat se vor diminua cu 649,5 mil. lei sau cu 1,7% față de indicatorul aprobat și vor constitui 37,2 mld. lei, cheltuielile se vor reduce cu 1 856,7 mil. lei sau cu 3,4% și vor constitui 53,2 mld. lei. Modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, ținând cont de prognozele actualizate ale principalilor indicatori macroeconomici

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.