În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal

Este posibilă validarea popririi asupra mijloacelor băneşti datorate debitorului de către un terţ, care au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate, în caz de neîndeplinire de către terțul poprit a obligaţiilor ce îi revin pentru efectuarea popririi? În conformitate cu art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), poprirea este procedura prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană. Înființarea popririi, executarea, precum și validarea acesteia este reglementată de art. 126 din Legea nr. 149/2012.

Conform art. 1628 alin. (2) din Codul civil (CC), fidejusiunea este obligația garantului (fidejusorul) asumată în folosul unui creditor cu scopul de a garanta obligația pe care debitorul o datorează creditorului (obligația garantată) şi care apare şi devine scadentă doar dacă apare şi devine scadentă obligația garantată.

În anul 2018, au fost eliberate 3266 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, în scădere cu 16,6% faţă de anul 2017, comunică Biroul Național de Statistică. Conform datelor, din numărul total de autorizații, 2009 au fost pentru clădirile rezidențiale, inclusiv pentru colectivități, iar 1257 – autorizații pentru clădirile nerezidențiale. În profil regional, în anul 2018, comparativ cu anul precedent se înregistrează o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădirile rezidenţiale. Astfel, în regiunea Centru, numărul acestora s-a redus cu 185 unităţi, în regiunea Nord — cu 42 unităţi, în mun. Chişinău — cu 40 unităţi, în UTA Găgăuzia — cu 16 unităţi și în regiunea Sud – cu 4 unităţi.

Reprezentanții în teritoriu ai Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) au oferit, în anul 2018, o gamă largă de servicii IT pentru mai bine de 3,2 mii de autorități și instituții publice din republică, dintre care circa 2,8 mii sunt amplasate în afara mun. Chișinău. Potrivit unui raport al Direcției prestări servicii în teritoriu din cadrul CTIF, cele mai multe servicii au vizat acordarea suportului tehnic pentru Trezoreriile regionale, Direcțiile de finanțe și instituțiile finanțate de la bugetul de stat și bugetele locale la implementarea și utilizarea modulelor Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor.

Сontinuare la articolul din nr. 2 (36) 2017 În acest articol va fi ilustrată modalitatea de analiză a activităţii financiare a unei entități auditate.

Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi va fi completată cu prevederi referitoare la antreprenoriatul social. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură.

Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat acțiuni de informare ale comercianților de flori din piața de flori angro din capitală. În scopul conformării și susținerii comercianților de flori, angajații SFS au oferit acestora informații cu privire la formele organizatorico-juridice de antreprenoriat. În seara zilei de 16 aprilie 2019, cei care puneau în vânzare flori au primit circa 50 de pliante informative ce conțineau detalii despre formele de organizare a activității legale, cum ar fi:

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

În trimestrul I al anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice, eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut cu 12,8% și a depășit cifra de 4,5 mii. Per total, numărul persoanelor fizice și persoanelor juridice care au obținut în primul trimestru semnături electronice a sporit cu 8% și a constituit 5 460. Potrivit datelor Centrului de înregistrări al CTIF, ponderea persoanelor fizice în numărul total al celor care au obținut semnături electronice în primul trimestru al anului 2019 a crescut față de aceeași perioadă a anului 2018 de la 79% la 83%, iar ponderea persoanelor juridice s-a micșorat de la 21% la 17%.

Întreprinderea cu capital străin a primit, în anul 2014, un împrumut în USD, suma (pâna la 100 000), dobânda zero de la o companie străină si a fost înregistrat la BNM. In anul trecut ni s-a anunțat ca întreprinderea debitoare si-a încheiat activitatea, prin urmare, datoria fata de ea a rămas încă nerambursată. Întrebarea este care este procedura de casare a acestei datorii?

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Serviciul Fiscal de Stat va fi autoritatea pentru care autoritățile publice îndreptăţite să revendice drepturile supuse executării vor emite mandatele respective. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public. Proiectul documentului este elaborat în scopul punerii în aplicare a prevederilor Titlului VII, Capitolul II din Codul administrativ, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019 și reglementează executarea creanţelor băneşti bazate pe dispoziţii de drept public, competenţa pentru executarea cărora revine SFS.

Potrivit pct. 29 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1286 din 30.11.2016, mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade fiscale după perioada fiscală în care a fost efectuată desemnarea procentuală. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi restituite la buget pînă la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor de desemnare procentuală.

PERIOADA FISCALĂ ÎN CARE SE APLICĂ Noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.704 din 27 decembrie 2019 (în continuare – Regulament) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și urmează a fi aplicat în mod obligatoriu începând cu perioada fiscală 2020. Este important de menționat că, pentru perioada fiscală 2019, agenții economici au dreptul să aleagă metoda de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale, fie pe categorii de proprietate conform art.26 și 27 din Codul fiscal (CF, în vigoare până la 31.12.2018), fie pe fiecare obiect separat conform art.261 din CF (în vigoare până la 31.12.2019).

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Instituția publică Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe(CTIF) a făcut, în cadrul unei ședințe de bilanț, totalurile activității sale pentru anul 2018, trimestrul I al anului 2019, și a stabilit prioritățile de bază pentru anul curent. La ședință au participat conducători și reprezentanți au tuturor subdiviziunilor instituției, Gabriela Cuneva, Secretar General de Stat al Ministerului Finanțelor, președinte al Consiliului CTIF și Ion Pîrgaru, președinte al Federației Sindicatelor din Comunicații.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.