13
05 2014
1341

Realitatea Economică Transnistreană, trimestrul II 2014

Indicele de convergență dintre economia transnistreană și cea din dreapta Nistrului Procesul de divergență dintre economiile din dreapta și stânga Nistrului continuă. Conform ultimelor date disponibile, în Q1:14, indicele de convergență, calculat de EXPERT-GRUP, și-a continuat dinamica negativă începută în 2013, fiind cauzată de performanțele mai modeste ale economiei transnistrene în raport cu celei din dreapta Nistrului. În particular, divergența s-a accentuat în urma comprimării, pe parcursul anului 2013, a activității industriale (-17,7%), fapt ce a determinat și reducerea activităților de export (-15%). În același timp, în partea dreaptă a Nistrului, indicele producției industriale a avansat cu 6,8%, iar volumul exporturilor de bunuri a crescut cu 11%. Totodată, reducerea cererii pentru resurse energetice, alte materii prime, precum și a consumului final din regiune, a condiționat reducerea importurilor. Pe de altă parte, procesele respective au fost atenuate și de anumite tendințe de convergență. Astfel, volumul producției agricole în regiunea transnistreană a crescut, în 2013, cu 85%, fiind o rată de circa 2 ori mai mare comparativ cu evoluția din dreapta Nistrului. Totodată, au atenuat și presiunile inflaționiste din regiune. Economia transnistreană rămâne foarte vulnerabilă la diverse șocuri, atât interne, cât și externe. În 2013, „produsul intern brut” al regiunii a avansat cu 2,4%, în pare parte datorită creșterii de peste 2,3 ori a valorii adăugate brute în sectorul agricol și cu 14,8% - în sectorul construcțiilor. Totuși, această creștere nu este una durabilă, deoarece avansul aparent impresionant al producției agricole s-a datorat compensării pierderilor în rezultatul secetei din 2012, iar evoluția sectorului construcțiilor a avut loc în baza suportului financiar din partea Federației Ruse. În același timp, anul 2013 a confirmat cât de sensibil și volatil este complexul industrial din regiune la fluctuațiile interne și externe. În particular, reducerea activității industriale în 2013 s-a datorat majorării prețurilor la resursele energetice pentru companii, care a dus la blocarea celor mai importante întreprinderi din regiune. Totodată, sistarea exporturilor de energie electrică din luna martie către România a condiționat și reducerea exporturilor de resurse energetice cu 25,9% în 2013. Principala provocare imediată a economiei regiunii ține de asigurarea durabilității creșterii economice prin diversificarea și extinderea accesului pe piețele externe. În 2013, economia transnistreană a înregistrat un deficit de cont curent de circa 80% din „produsul intern brut” (limita de durabilitate este de (6%-7%), fapt ce relevă o competitivitate scăzută și lipsa unor motoare durabile de creștere. În acest sens, cooperarea în vederea implementării prevederilor Acordului de Asociere, care urmează a fi semnat curând, este imperativă pentru extinderea și diversificarea piețelor de desfacere, sporirea atractivității investiționale a regiunii și atenuarea riscurilor asociate cu înrăutățirea situației economice din Ucraina și Rusia. *Acest material/publicație este realizat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Principalele tendințe economice în regiunea Transnistreană După intensificarea creșterii în a doua jumătate a anului 2013, în Q1'14 avansarea sectorului agricol a încetinit. În 2013 agricultura a înregistrat o creștere impresionantă de 85%, evoluție ce a fost determinată de majorarea producției vegetale cu 100% după seceta din 2012, în timp ce, sectorul zoo-tehnic a stagnat. Totuși, începutul anului 2014 a fost marcat de reducerea ritmului de creștere, iar în Q1'14 agricultura a avansat cu 21,5% f-a-p. Industria este marcată de o evoluție extrem de volatilă, fapt ce denotă vulnerabilitatea sectorului. În 2013 industria s-a contractat cu 17,7%, însă după recesiune sectorul dă semne de restabilire. În Q1'14 producția industrială s-a majorat cu 33,4% f-a-p. Saltul s-a datorat, în special, creșterii industriei metalurgice de 103 de ori comparativ cu Q1'13, odată cu relansarea din toamna anului 2013 a activității Uzinei Metalurgice Moldovenești. Comerțul intern cunoaște o dinamică oscilatorie, comerțului cu amănuntul și-a reluat creșterea în mar:14 după descreșterea din feb:14, iar serviciile prestate populației și-au temperat creșterea. În primele trei luni ale anului 2014 comerțul cu amănuntul a crescut cu 5,3% f-a-p. În ian-mar'14 serviciile prestate populației au crescut cu 2,6% f-a-p Pe parcursul anului 2013 salariile și-au temperat creșterea, iar transferurile au avut o creștere volatilă. În Q1'14, salariul nominal a crescut cu 10,4% f-a-p. Pe de altă parte, salariul real a sporit cu 6,9% f-a-p. Transferurile de peste hotare au cunoscut o evoluție oscilatorie. În 2013 transferurile nete au constituit 304,2 mln USD şi s-au majorat cu 17% comparativ cu 2012. În pofida reducerii deficitului bugetar situația finanțelor publice din regiune rămâne precară. Datorită majorării veniturilor cu 3,9% f-a-p în Q4:13, ce a urmat după descreșterea din Q1-Q3'13, încasările bugetare în 2013 au crescut cu 0,6%. Cheltuielile bugetare au înregistrat o evoluție sinuoasă cu o descreștere de 14,9% în 2013. Deficitul bugetar în 2013 s-a redus cu 49,4% comparativ cu 2012, însă ponderea acestuia a rămas relativ înaltă în PIB și a constituit 3,8%. Pe fondul unei tendințe de descreștere a șomajului, în Q4:13 s-a produs o deteriorare a indicatorilor ocupaționali comparativ cu Q3:13. În Q4:13 rata șomajului a constituit 2,94%, fiind în creștere cu 0,34 p. p. f-t-p, însă mai mică cu 0,46 p. p. decât în Q4:12. În Q4:13 numărul persoanelor cărora le-a fost oficial atribuit statutul de șomer s-a majorat cu 18,1% f-t-p, însă a fost mai mic cu 20,2% comparativ cu nivelul înregistrat în Q4:12. Temperarea cererii interne determină intensificarea proceselor dezinflaționiste. Indicele Prețurilor de Consum urmează tendința descendentă și în mar:14 prețurile au crescut cu doar 2,2% f-a-p, BR a diminuat rata de refinanțare în vederea ieftinirii surselor creditare și creării condițiilor pentru dinamizarea cererii interne. În oct:13 rata de refinanțare constituia 5% fiind cu 2 p. p. mai mică decât în mar:13. Relaxarea politicii monetare a avut anumite efecte favorabile asupra activității de creditare. Volumul creditării își menține ritmuri înalte de creștere. În mar:14 soldul creditelor acordate sectorului real și populației a crescut cu 28,7% f-a-p. Creditarea și-a intensificat creșterea din apr:13, evoluție ce a concis cu reducerea ratei de refinanțare. Pe de altă parte, soldul depozitelor atrase de la populație a crescut cu 17,6% f-a-p. Comerțul exterior este anemic, atât importurile cât și importurile cunoscând scăderi semnificative în 2013. Exporturile au scăzut cu 15%, iar importurile cu 7,7% în 2013. Astfel, a continuat să crească deficitul balanței comerciale, în 2013 importul a depășit de 3 ori exportul de bunuri, în timp ce în 2012 acest decalaj era de 2,7 ori. Regiunea nu dispune de surse sustenabile de finanțare a deficitului comercial, iar deficitul de cont curent este similar cu Produsul Regional Brut. În pofida evoluției volatile investițiile cunosc o dinamică pozitivă. În 2013 investițiile în capital fix au crescut cu 10,4%. Creșterea activității investiționale s-a accentuat în Q1:14 și formarea de capital s-a majorat cu 25,4% f-a-p. În Q1:14, 27,3% din investiții au fost finanțate din alte surse, reprezentate de ajutorul financiar oferit de Rusia. Acest fapt denotă puternica dependență a economiei din regiune față de ajutorul financiar extern. Perspectivele incerte ale economiei ruse și evenimentele din Ucraina ar putea afecta comerțul extern al regiunii. După creșterea modestă de 1,3% în 2013, economia rusă nu va demonstra performanță și în 2014 va avansa, la fel, doar cu 1,3%. După o stagnarea din 2013, se prognozează că economia Ucrainei va scădea cu 4% în 2014. Relansarea economică în UE ar putea atenua aceste riscuri. Piețele globale prezintă semnale de stabilizare. După două luni de descreștere în mar:14 prețul barilului de petrol s-a majorat cu 1,4% f-a-p. Produsele alimentare s-au ieftinit cu 1% f-a-p în mar:14. Totuși această reducere se înscrie într-o tendință de scădere a ritmurilor de descreștere a prețurilor și este mai mică decât diminuarea de 2,2% înregistrată în feb:14, sau cea de 4,9% atestată în ian:14.

Evoluții-cheie de politici

via expert-grup.org

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.