La art.11 alin.(6) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, sunt prevăzute următoarele scutiri de taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, pentru:

 

a) mărfurile importate şi/sau livrate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului, sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de către Guvern;
b) mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în cadrul tratatelor la care Republica Moldova este parte, conform listei aprobate de către Guvern;
c) mărfurile destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, precum şi mărfurile primite în calitate de ajutoare umanitare în modul stabilit de către Guvern;
d) mărfurile şi ambalajele destinate exportului;
e) ambalajul aferent medicamentelor prevăzute de Legea nr.1409/1997 cu privire la medicamente, precum şi ambalajul aferent dispozitivelor medicale prevăzute de Legea nr.102/2017 cu privire la dispozitivele medicale;
f) ambalajul aferent pîinii şi produselor de panificaţie, clasificat la poziţiile tarifare 1901 20 000, 1905 40, 1905 90 300, 1905 90 600 şi 1905 90 900, ambalate în ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) şi ambalajul primar compozit (clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000);
g) mărfurile introduse pe teritoriul vamal al ţării de către persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, înregistrate la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, cu condiţia rămînerii mărfurilor respective pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale ale Republicii Moldova;
h) mărfurile fabricate de subiecţii specificaţi la alin.(1), care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului şi la a căror producere au fost utilizate, în calitate de materie primă şi/sau materiale, mărfurile indicate în anexa nr.8;
i) ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), ambalajul primar compozit (clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000) sau ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612), cu condiţia că ambalajele menţionate au fost procurate de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia celor care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, sau au fost anterior importate de către subiecţii specificaţi la alin.(1) ori au fost fabricate de către subiecţii specificaţi la alin.(1) lit.a) cu utilizarea, în calitate de materie primă şi/sau materiale, a mărfurilor indicate în anexa nr.8.

 

De asemenea, conform art.54 alin.(10) din Legea nr.209/2016 privind deșeurile, producătorii care plasează pe piaţă nu mai mult de 100 kg de ambalaje pe an (cu excepţia ambalajelor reutilizabile şi a celor de unică folosinţă, supuse sistemului de depozit în conformitate cu art.541 alin.(1)) sunt exceptaţi de la obligaţia de a plăti taxa pentru poluarea mediului conform Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, aferentă deşeurilor de ambalaje.

 

Totodată, potrivit art. 11 alin. (7) din Legea nr.1540/1998, subiecţii care au atins obiectivul de valorificare se scutesc de plata taxei pe ambalaje. Subiecţii înregistraţi în SIA-MD beneficiază de o scutire de taxa pe ambalaje în funcţie de raportul dintre cantitatea de deşeuri valorificate şi cantitatea de deşeuri care corespunde obiectivului de valorificare, înmulţit cu cota taxei pe ambalaje prevăzută la alin.(4) pct.2) din Legea menționată anterior, după cum urmează: 

                                                  T = Q × Ct − (V/O × Q × Ct),

unde:

T – suma taxei calculată spre plată;

Q – cantitatea de ambalaje plasată pe piaţă, pe fiecare tip de material din care sunt confecţionate;

Ct – cota taxei pe ambalaje aferentă tipului de material din care sunt confecţionate;

V – cantitatea de deşeuri valorificate în anul de raportare, pe fiecare tip de material;

O – cantitatea de deşeuri care corespunde obiectivului de valorificare pentru anul de raportare, pe fiecare tip de material.

 

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.283 din 05.12.2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 01.01.2025].

În conformitate cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:

 

a) mărfurile indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998;
b) ambalajul primar, secundar şi/sau terţiar, fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu), ce conţine produse şi/sau facilitează şi protejează manevrarea, transportul mai multor unităţi de produse/bunuri, şi/sau grupează mai multe unităţi de produse/bunuri, şi/sau facilitează livrarea lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final;
c) ambalajele de desfacere.

 

 

În temeiul art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte salariatului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Modul de determinare a impozitului pe venit este stabilit în Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697/2014.

 

Potrivit pct. 3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii constituie:

1) venitul sub formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile), exceptînd scutirile şi deducerile la care au dreptul salariaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, indicate la art.18 din Codul fiscal;

2) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care prestează servicii şi/sau efectuează lucrări – venitul în formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare de către angajator în folosul acestora pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor în baza convenţiilor civile, precum şi facilităţile acordate, exceptînd deducerile la care au dreptul acestea;

3) pentru persoanele fizice care exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (zilieri) – remuneraţia îndreptată spre achitare în folosul acestora pentru prestarea activităţii necalificate cu caracter ocazional, precum şi facilităţile impozabile acordate;

4) pentru studenţii stagiari şi/sau elevii în cadrul învăţământului dual – remuneraţia lunară de formare profesională achitată în temeiul contractului de formare profesională în învăţământul dual, precum şi facilităţile impozabile acordate.

 

Concomitent, în temeiul art. 12 pct. 4) din Codul fiscal, în venitul impozabil se include venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinute de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale. Tipurile facilităților impozabile acordate de către angajator sunt stabilite la art.19 din Codul fiscal.

 

Prin urmare, valoarea facilității impozabile acordate de către patron urmează a fi inclusă în componența veniturilor salariale în mărime efectivă acordată, ținînd cont de valoarea care nu constituie facilitate fiscală prin prisma art.19 din Codul fiscal.

 

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.        

Conform modificărilor operate în art.12 alin. (1) litera d) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, documentele utilizate în cazul achiziţionării activelor şi serviciilor de locaţiune de la furnizori cetăţeni au fost excluse din lista documentelor primare cu regim special, ce se întocmesc conform formularelor tipizate.

 

Totodată, potrivit modificărilor operate la pct.2 lit. a) și lit. b) din anexa la Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.13/2017, actul de achiziție a mărfurilor și actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente au fost excluse din lista formularelor pe care contribuabilii aveau posibilitatea de a le comanda.

 

 În conformitate cu prevederileart.11 alin.(1)–(4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate sînt interzise. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor alin.(7) şi (8).

 

 Astfel, faptele economice legate de serviciile de locațiune şi a cheltuielilor aferente, de la persoanele fizice rezidente și nerezidente, care nu practică activitate de întreprinzător (cetăţeni), se vor contabiliza în temeiul documentelor primare, aprobate de conducerea entității, cu respectarea elementelor obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017.

 

 Prin urmare, deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente primirii serviciilor de locaţiune, precum şi de refacturare a cheltuielilor legate de aceste servicii, obţinute de la persoanele fizice rezidente sau nerezidente, neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de antreprenoriat (cetăţeni), se va realiza în baza formularului document primar, aprobat de conducerea entității, cu respectarea elementelor obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, la care se vor anexa în mod obligatoriu documentele corespunzătoare, eliberate conform contractului de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală, etc.