For the command select the service you want from the category
BGPF
În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întâi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri menţionat la art. 90 urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia câștigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal.
Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 94 din 30.07.2020, veniturile sub formă de câștiguri de la loterii şi/sau pariuri urmează a fi reflectate la codul sursei de venit ,,NOR”.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr. 356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
26 April /2024 14:05
Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile primite de persoanele fizice nerezidente sub formă de salarii şi alte remuneraţii similare din activitatea desfăşurată conform contractului (acordului) de muncă şi/sau orice altă plată diferită de cele stabilite la prezentul alineat, primită de administrator, fondator, membru al consiliului de administrație ori membru al organelor de conducere ale unui rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente, indiferent de locul exercitării efective a obligaţiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova.
Conform art. 73 alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n), urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88 din Cod, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri, cu excepţia primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală achitate conform legislaţiei.
Astfel, conform prevederilor Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Dării de seamă (forma IPC21), aprobate prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 94 din 30.07.2020, veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut din aceste venituri, conform art. 88 din Cod, se reflectă la codul sursei de venit SAL.
Totodată, aceste venituri vor fi reflectate anual și în Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decît salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți (forma IALS 21).
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.257 din 16.12.2020, în vigoare 01.01.2021 și Legii nr. 356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
26 April /2024 14:03
În conformitate cu prevederile art. 71 alin. (1) lit. n) și o) din Codul fiscal, veniturile primite de persoanele fizice nerezidente sub formă de salarii şi alte remuneraţii similare din activitatea desfăşurată conform contractului (acordului) de muncă şi/sau orice altă plată diferită de cele stabilite la prezentul alineat, primită de administrator, fondator, membru al consiliului de administrație ori membru al organelor de conducere ale unui rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente, indiferent de locul exercitării efective a obligaţiilor administrative încredințate acestor persoane și veniturile sub formă de facilităţi, specificate la art. 19 din Codul fiscal, acordate persoanelor fizice nerezidente de un angajator rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente, se consideră venituri ale nerezidenţilor obţinute din Republica Moldova, indiferent dacă sunt primite în Republica Moldova sau în străinătate.
Potrivit art. 73 alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) și o), urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri, cu excepţia primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală achitate conform legislaţiei.
Astfel, veniturile obținute sub formă de salarii și alte plăți similare din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă, precum și veniturile sub formă de facilități, specificate la lit. o) alin. (1) din art. 71 al Codului fiscal, se vor impozita la sursa de plată potrivit art. 88 din Codul fiscal, în modul stabilit de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.
Prin urmare, în Darea de seamă lunară (forma IPC21) la codul 11 (codul sursei de venit SAL) “Plăți salariale, art. 88 din Codul fiscal” se vor reflecta veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) și o) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut din aceste venituri, conform art. 88 din Codul fiscal.
De asemenea, în Darea de seamă lunară (forma IPC21) la codurile 51-56 (codurile surselor de venit ROY b), DOB b), CC, DIV b), RCS b), si PLT) se vor include veniturile achitate persoanelor nerezidente din sursele de venit altele decât salariul.
[Modificările sunt operate în temeiul Legii nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
26 April /2024 14:01
În conformitate cu art. 265 din Codul fiscal, dacă determinarea obligaţiei fiscale a avut loc în termen sau în perioada stabilită la art. 264 din Codul fiscal, ea poate fi stinsă prin executare silită de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu titlul V din Codul fiscal sau de către instanţa judecătorească, însă numai în cazul în care acţiunile Serviciului Fiscal de Stat sau sesizarea instanţei judecătoreşti au avut loc pe parcursul a 6 ani de după determinarea obligaţiei fiscale.
Totodată, potrivit art. 17 alin. (4) din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, termenul de prescripție extinctivă pentru stingerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală constituie 3 ani.
Termenul de prescripţie se suspendă în cazul în care: a) contribuabilul persoană fizică se află sub arest sau este condamnat la privaţiune de libertate – pe perioada aflării sub arest sau a privaţiunii de libertate;
b) contribuabilul persoană fizică lipseşte din Republica Moldova mai mult de 6 luni – pe perioada absenţei lui;
c) persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului persoană juridică lipseşte din Republica Moldova mai mult de 6 luni – pe perioada absenţei lui;
d) a fost acordată o amânare sau eşalonare a stingerii obligaţiei fiscale – pe perioada amânării sau eşalonării stingerii;
e) instanţa judecătorească a hotărît perceperea impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) şi/sau amenzii – pe o perioadă de pînă la stingerea obligaţiei fiscale sau pînă la caducitatea hotărîrii judecătoreşti; f) contribuabilul se află în procedură de insolvabilitate. Aceste prevederi nu se aplică obligaţiilor fiscale curente;
g) obligaţiile fiscale sunt luate la evidenţă specială conform art. 206 alin. (1) din Codul fiscal.
Termenul de prescripţie îşi reia cursul din ziua încetării circumstanţei care a servit drept temei pentru suspendarea lui.
De asemenea, în temeiul art. 265 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, termenul de prescripţie pentru stingerea obligației fiscale se întrerupe în conformitate cu prevederile Codului civil. După întreruperea termenului de prescripţie începe să curgă un nou termen. Timpul scurs până la întreruperea termenului de prescripţie nu se include în noul termen de prescripţie.
25 April /2024 16:00
În conformitate cu art. 201 din Codul fiscal, bunurile contribuabilului care se află la alte persoane în baza unor contracte de împrumut, de arendă, de închiriere, de păstrare etc. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. După semnarea actului de sechestru, persoanei la care se află bunurile i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligația ei de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul Serviciului Fiscal de Stat. Bunurile sunt examinate, după caz, la locul aflării lor.
Dacă, în cadrul unor controale, se descoperă că bunurile contribuabilului sunt deţinute de o altă persoană şi că ele nu au fost sechestrate anterior, acesteia i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ce-i revine de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul Serviciului Fiscal de Stat. Concomitent, se va întocmi o listă a acelor bunuri, fiecare pagină fiind semnată de funcţionarul fiscal şi de deţinătorul bunurilor (reprezentantul lui).
După semnarea listei bunurilor deţinute de o altă persoană, funcţionarul fiscal o va verifica după documentele de contabilitate ale contribuabilului. După identificarea bunurilor, se va întocmi un act de sechestru.
25 April /2024 15:58
Potrivit art. 180 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional, cu excepţia bugetului asigurărilor sociale de stat, termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat prin amînare sau eșalonare, pe o perioadă de pînă la 12 luni consecutive, cu calcularea unei majorări de întîrziere, în conformitate cu prevederile art. 228 din Codul fiscal, şi cu aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale sub formă de gaj.
Conform prevederilor art. 180 alin. (3) din Codul fiscal, amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă contribuabilului în următoarele cazuri:
a) calamităţi naturale şi tehnogene;
b) distrugere accidentală a clădirilor de producţie;
c) împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de producţie pe o perioadă lungă de timp şi executarea obligaţiei contractuale a contribuabilului;
d) datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de la bugetul public naţional) faţă de contribuabil, doar în limitele sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente acestora;
e) alte circumstanţe stabilite de Ministerul Finanţelor, ce îndreptăţesc contribuabilul de a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiilor fiscale.
Cazurile amînării sau eşalonării stingerii obligaţiei fiscale expuse la lit.a)–c) urmează a fi confirmate prin acte emise de autorităţile sau instituţiile competente.
Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 1 din Ordinul ministrului finanțelor nr. 55/2018 privind modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, contribuabilul poate beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, în cazul lipsei temporare a disponibilităților bănești și în situația în care nu se află în procedură de insolvabilitate/dizolvare, confirmată în baza informației din cadrul Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, furnizată de către Agenția Servicii Publice.
25 April /2024 15:57
Conform art. 203 din Codul fiscal, comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat şi cu acceptul acestuia. Comercializarea bunurilor sechestrate ale persoanei fizice se efectuează de către executorul judecătoresc în conformitate cu prevederile Codului de executare.
Evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente din lista aprobată anual de Serviciul Fiscal de Stat, iar preţul de comercializare trebuie să fie egal sau mai mare decât valoarea de piaţă evaluată şi valoarea contabilă la data comercializării bunurilor sechestrate.
Dacă contribuabilul, cu excepţia persoanei fizice, nu şi-a stins obligaţia fiscală în decursul a 30 de zile lucrătoare din data sechestrării bunurilor, acesta este obligat să comercializeze bunurile sechestrate în termen de 6 luni din data sechestrării. La expirarea acestui termen, în cazul în care nu a fost achitată suma restanţei, bunurile sunt transmise de Serviciul Fiscal de Stat, în termen de 15 zile lucrătoare, executorului judecătoresc pentru comercializare conform Codului de executare.
23 April /2024 13:20












