Pe parcursul lunii decembrie, entitatea a compensat pagubele materiale aferente unei clădiri (apartament) în sumă de 100 000 lei și, totodată, a procurat un automobil în valoare de 200 000 lei de la o persoană fizică. Ce obligații fiscale apar în cazul dat pentru întreprindere? Urmează a fi reflectate aceste plăți în darea de seamă lunară (IPC18) și anuală (IALS18), luând în considerație faptul că într-un caz plățile menționate sunt scutite de impozitare, iar în celălalt nu apare obligația reținerii unui impozit la sursa de plată?

Agentul economic achiziționează, pe 20 decembrie 2019, marfă de la o persoană fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Conform clauzelor contractuale plata se va efectua cel târziu peste 30 zile. Achitarea a avut loc pe 10 ianuarie 2020. Când urmează a fi întocmit actul de achiziție a mărfurilor (în momentul achiziției sau achitării)? Cum urmează a fi efectuată reținerea la sursa de plată?

Cum urmează a fi impozitate plățile de stimulare monetare oferite angajaților rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației în ajunul sărbătorilor de iarnă pentru performanțele realizate?

Întreprinderea X primește în perioada fiscală 2019 de la furnizorul său marfă (de ex: înghețată) spre realizare. Dat fiind faptul că este necesar ca această marfă să fie păstrată în condițiile prielnice, furnizorul oferă în folosință cu titlu gratuity (comodat) un frigider cu logotipul întreprinderii și mărfii. Vor fi permise spre deducere cheltuielile privind reparția acestui frigider cât și suma amortizării acestuia?

Poate entitatea „Rezident” SRL să admită spre deducere creanța nerambursată de către nerezidentul SC „Nerezident” LTD în condițiile în care agentul economic este declarat insolvabil (conform informației publicate pe site-ul oficial al unei instituții de drept din țara sa de rezidență)? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, noţiunea de datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în cazurile stabilite de articolul menționat.

Agentul economic rezident a repartizat profitul net al entității între acționarii săi, unul dintre care este rezidentul Germaniei. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată venitul nerezidentului (12% sau 6%)? Există oare un tratat de evitare a dublei impuneri de care ar trebui să țină cont entitatea? În conformitate cu art. 12 pct. 3 din CF, dividend reprezintă venit obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din CF.

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?