News

Curtea de Conturi: ineficienţa managementului transportului urban

Datele privind serviciile de transport public nu sunt complete, iar organele de resort nu dețin informații exhaustive și complete privind activitatea operatorilor și nu dispun de indici relevanți privind cererea și volumul serviciilor de transport, se spune în Raportul auditului conformității asociat auditului performanței „Managementul serviciilor publice de transport urban și impactul fiscal-bugetar al acestora”, publicat de Curtea de Conturi în Monitorul Oficial din 1 iunie 2018. Potrivit Raportului, neaprobarea conform cadrului regulator fiscal a taxei locale pentru prestarea serviciilor în mun. Chișinău, precum și nefundamentarea cotelor taxelor locale au generat neacumularea unor venituri estimate în sumă de 10,1 mil. lei, iar în rezultatul neaprobării taxei pentru unele rute de autoritățile mun. Chișinău au fost ratate venituri de 0,8 mil.lei. Majoritatea problemelor identificate de misiunea de audit sunt cauzate de monitorizarea inadecvată a respectării condițiilor de autorizare și executare conformă a programelor de transport, lipsa la nivel local a unor strategii cu obiective etapizate privind dezvoltarea și funcționarea transportului public urban de pasageri, neaplicarea de către autoritățile locale a prevederilor legale de atribuire prin concurs a rutelor, lipsa interacțiunii dintre registrele oficiale de autorizare a mijloacelor de transport în regim de taxi și alți factori. În Raportul Curții de Conturi se mai menționează că nelimitarea desfășurării de activități ilicite și eschivării de la plata impozitelor și taxelor în buget a condiționat un impact fiscal de neîncasare a 0,9 mil.lei. În lipsa evaluării impactului economic și social, au fost acordate facilități la plata taxei locale estimate la 21,5 mil. lei. Echipa de auditori menționează în Raport starea imperfectă a managementului financiar-contabil și a gestiunii patrimoniului public, care a fost cauzată de absența supravegherii activității întreprinderilor municipale de transport, nerecuperarea creanțelor expirate în sumă de 9,6 mil. lei, utilizarea neconformă și ineficientă a fondurilor de salarizare în valoare de 19,0 mil. lei, ineficiența procurărilor de bunuri, lucrări și servicii cu suportarea cheltuielilor suplimentare de 6,6 mil. lei etc. O altă deficiență atestată de auditori este nefundamentarea și ineficiența cheltuielilor Parcului urban de autobuze din mun. Chișinău, în sumă de 11,6 mil. lei, pentru procurarea și reparația mijloacelor de transport. În lipsa sursei de finanțare în valoare de 21,9 mil. lei, Regia transport electric mun. Chișinău (RTEC) și Parcul de autobuze au prestat servicii pentru APL ale mun. Chișinău care nu a reflectat în evidența contabilă aceste datorii. Calcularea subsidiilor din bugetul municipal Chișinău pentru serviciile de transport s-a efectuat în baza unor prevederi contractuale ce nu țin cont de valoarea reală a veniturilor și cheltuielilor. Astfel, doar în 2016 ÎM RTEC i-au fost calculate subsidii cu 16,8 mil. lei mai mult, se spune în Raport. Alte nereguli depistate în cadrul misiunii de audit sunt: • neînregistrarea de APL ale mun. Chișinău ca investiții a mijloacelor financiare în sumă de 227,8 mil. lei, alocate pentru asamblarea troleibuzelor (în 2014-2017); • neînregistrarea drepturilor de proprietate sau de gestiune asupra bunurilor imobile (RTEC – clădiri în valoare de 43,5 mil.,lei, terenuri cu suprafața de 4,96 ha etc.) • administrarea ineficientă de către APL și ÎM RTEC a terenurilor publice a determinat ratarea veniturilor estimate la 10,6 mil. lei; • procesul de examinare a tarifelor de călătorie în mun. Chișinău este netransparent și bazat pe date neveridice; • neasigurarea de întreprinderile municipale a prestării cost-eficienţă a serviciilor de transport, ceea ce a cauzat irosirea mijloacelor bugetare alocate pentru subvenționarea activităților de transport; • prezentarea unor date neveridice de 2 operatori privați din mun. Chișinău a condiționat calcularea neargumentată a compensațiilor/subsidiilor de 6,2 mil. lei; • costul serviciului de transport urban de pasageri este incert, deoarece nu există un mecanism viabil de determinare a numărului de pasageri transportați în bază de abonament și scutiți de plata călătoriei. Au fost identificate o serie de deficiențe la gestionarea transportului rutier de persoane în regim de taxi, care este parte componentă a administrării serviciilor publice. Veniturile totale raportate statistic pe anul 2016 de operatorii de taxi au constituit 165,5 mil. lei pentru un parcurs cu plată de 51676,9 mii autovehicule/km, din care mun. Chișinău îi revin 109,9 mil. lei venituri declarate (66,4%) și un parcurs de 37678,1 mii autovehicule/km (72,9%). Media veniturilor înregistrate de operatori din prestarea serviciilor de taxi pe anul 2016, în profil teritorial, în funcție de parcursul efectuat, a variat semnificativ. În mun. Chișinău și mun. Bălți acest indice a constituit 2,9 lei/km și, respectiv, 3,0 lei/km. Aceste discrepanțe sunt cauzate de riscul de nedeclarare a cheltuielilor și, respectiv, a parcursului conform foilor de parcurs, acestea, ca rezultat, urmând a fi acoperite cu venituri nedeclarate, se spune în raport. Totodată, auditorii menționează că mașinile de casă și control, care constituie un instrument de monitorizare a activității operatorilor ce prestează servicii de taxi, nu este aplicat ca măsură de responsabilizare prin conformare fiscală în caz de necesitate. La situația din 31 decembrie 2017 au fost înregistrate în total în evidență 5737 MCC după operatorii care prestează servicii de transport în regim de taxi. Auditul a efectuat analiza Registrului privind evidența MCC, drept rezultat fiind constatate peste 1200 mașini de casă înregistrate după agenții economici prestatori de servicii taxi care nu raportează activitatea de mai mulți ani. Pentru excluderea unor riscuri de evidență și înregistrare neconformă, o măsură necesară de întreprins este interconexiunea sistemelor informaționale de stat din domeniu, realizând un proces unic de raportare a operatorilor de transport în regim de taxi. Nereguli au fost depistate și la capitolul de personal. Absența supravegherii atât din partea fondatorilor cât și a managementului corporativ au generat un șir de deficiențe și iregularități, care s-au soldat cu cheltuieli de salarizare supradimensionate și neîntemeiate. Ca urmare, statele de personal ale întreprinderilor auditate deseori sunt exagerate, iar volumul de muncă aferent unei funcții este incert. Astfel, pe anul 2016 statele de personal ale Parcului de autobuze Chișinău au fost aprobate în număr de 784,5 unități, fără o analiză a volumului de lucru existent și a normării muncii, fiind ocupate, în medie, 757 de unități care au necesitat cheltuieli în sumă de 48,3 mil. lei. La 31 decembrie 2016 erau vacante 109,5 funcții care au fost cumulate, iar economiile din sporurile neacordate au fost repartizate altor angajați. Auditul a mai stabilit că șoferii efectiv nu se află pe rută tot timpul indicat în tabelele de pontaj. Astfel, comparând orele în care troleibuzele și autobuzele circulau pe traseu cu orele lucrate, constatăm că 118,23 mii de ore și, respectiv, 19,11 mii de ore șoferii nu circulau pe traseu, fapt ce denotă o planificare defectuoasă a timpului de lucru, suportând astfel cheltuieli ineficiente în valoare de 6,12 mil. lei. Curtea recomandă Primarului general al mun. Chișinău și Primarului mun.Bălți, Consiliilor municipale Bălți și Chișinău: • să aprobe strategia în domeniul dezvoltării și modernizării transportului rutier local de călători, conform unui program de implementare aprobat • să elaboreze criterii de măsurare a calității și eficienței serviciilor de transport local de călători, precum și criterii de admitere a operatorilor de transport pe rutele municipal, inclusiv privind prezentarea anuală a raportului auditului situațiilor financiare ale operatorilor și privind corespunderea mijloacelor de transport criteriilor de calitate și siguranță • să asigure conformarea cadrului legal existent și a contractelor de atribuire a rutelor municipale de transport de pasageri • să efectueze studii privind fluxul de călători pe toate tipurile de transport (pe stații și timp), în baza cărora să reorganizeze rutele, asigurând diminuarea coeficientului de suprapunere a rutelor sub 30% din totalul distanței tuturor rutelor de la toate tipurile de transport, cu schimbarea modului de achitare pentru serviciul prestat (din „pentru o cursă” în „pentru o oră de călătorie”). Curtea recomandă managementului ÎM RTEC: • să aprobe normativele de muncă pentru toate categoriile de angajați în scopul fundamentării statelor de personal şi a structurii organizaţional-economice ale entităţii • să implementeze proceduri de achiziţii care ar asigura concurența reală între ofertele operatorilor economici, transparența și eficiența utilizării mijloacelor financiare • să elaboreze proceduri clare de determinare, monitorizare şi încasare a datoriilor debitoare cu termenul de achitare expirat • să elaboreze reglementări clare, cu includerea lor în contractele individuale de muncă sau în fișa de post, care ar crește responsabilitatea angajaților la pierderea mijloacelor gestionate, asigurând recuperarea completă a prejudiciilor cauzate • să comercializeze metalul uzat doar întreprinderilor licențiate în domeniu.
author icon

Marina Căldare

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD" | Curtea de Conturi a Republicii Moldova

1530 views

The date of publishing:

05 June /2018 10:46

Catalogul tematic

Noutăți

Tags:

transport public | pasageri | taxi | MCC | curtea de conturi

0 comments

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon