Rata inflației anuale, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a înregistrat valori de 2,8% în luna martie și 3,2% – în luna aprilie curent, îndreptându-se spre intervalul țintei inflației. Totodată, se preconizează că inflația de bază va spori în anul 2019 și va inversa trendul în anul 2020, constituind 5,1% în anul curent și 6,5% în anul viitor, iar ritmul de creștere a prețurilor reglementate va spori semnificativ, dar cu o revenire la nivelul de 0,9 – 1,3 % în a doua jumătate a anului 2020. Datele au fost făcute publice de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui briefing de presă, unde a fost prezentată evoluția ratei anuale a inflației, a situației macroeconomice și factorii principali care determină comportamentul acestora.

Legea privind deșeurile va fi completată cu un articol ce va reglementa incinerarea și coincinerarea deșeurilor. În acest sens Guvernul a aprobat un proiect de hotărâre.

În luna septembrie 2016, prețurile la combustibil s-au majorat cu 3,9 la sută față de nivelul lunii precedente. Evoluția ascendentă a acestora a fost influențată preponderent de creșterea prețurilor la carburanți cu 4,1 la sută.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.

Indicele prețurilor de consum (IPC) în luna martie 2019 comparativ cu februarie luna februarie a anului curent a constituit 100,5%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,5% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,5% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit informației, în luna martie 2019 faţă de februarie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la produse alimentare: cartofi – cu 7,1%, legume proaspete – cu 5,6%, crupe şi biscuiţi – cu câte 1,3%, făină de grâu – cu 1,2%, băuturi alcoolice – cu 0,9%, unt ţărănesc – cu 0,7%.

Una din prioritățile Strategiei Naționale de Dezvoltare (SND) Moldova 2020 este asigurarea cetățenilor cu infrastructură de calitate. Obiectivul formulat în document este intitulat ”Drumuri bune, oriunde”.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Clasificarea băuturilor în scopuri vamale se efectuează potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (NCMRM), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr.231-237/529), prin aplicarea Regulilor generale de interpretare, expres prevăzute în Anexă parte integrată a NCMRM, precum și prin studierea detaliată a Notelor legale de secțiune și capitol. Totodată, pentru clasificarea categoriei date de mărfuri este necesară studierea compoziției, modului de producere în vederea identificării și aprecierii corecte a codului tarifar.

În cadrul controlului fiscal efectuat prin metoda verificării tematice la „Z” SRL s-a constatat că întreprinderea dispune de automobile pe care le utilizează în activitatea de întreprinzător şi toate cheltuielile privind consumul de combustibil şi de ulei pentru motoare le-a dedus în scopuri fiscale, fără a ţine cont de limitele stabilite de legislaţie, ceea ce a dus la diminuarea venitului impozabil pentru perioada 2015. Ce sancţiuni îi vor fi aplicate contribuabilului „Z” SRL în situaţia dată şi cum trebuiau să fie deduse cheltuielile menţionate?

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Banca Națională a Moldovei comunică că, în luna noiembrie 2018, rata anuală a inflației a constituit 0,9%, mai puțin cu 0,3% față de cea din luna octombrie curent. Similar ultimelor 6 luni, aceasta se află sub limita inferioară a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0% – celei anticipate și publicate în Raportul asupra inflației nr.4 din anul 2018, din cauza dinamicii sub așteptări a prețurilor la produsele alimentare. Cele mai mari contribuții la rata anuală a inflației (câte 0,8%) au înregistrat prețurile la produsele alimentare și inflația de bază. Prețurile la combustibili au avut un impact de 0,4 puncte procentuale. În același timp, prețurile reglementate au generat o contribuție negativă -1,1%.

Ce sancțiuni riscă persoana fizică în cazul neînregistrării sau înregistrării tardive la SFS a contractului de transmitere în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare și neachitării sau achitării tardive a impozitului pe venit? Conform prevederilor art. 901 alin. (34) din CF, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decât cele specificate la art. 90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului (până la 01.01.2017 – 5%). Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sunt deservite. Acest impozit se achită lunar cel târziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 8 alin. (2) lit. e) al Codului fiscal (CF), contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, iar în cazul în care contribuabilul nu respectă obligațiile menționate, în corelare cu prevederile imperative ale art.229 alin. (2) al CF, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în drept de a emite dispoziții privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

Nomenclatura combinată a mărfurilor Republicii Moldova (NC), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO Nr. 231-237/529), pare a fi un instrument dificil de lucru, atunci când urmează a fi identificat codul mărfii, detalizat la nivel de nouă cifre, pentru părțile și accesoriile de autovehicule. Datorită faptului că NC conține mai mult de 10 mii de coduri tarifare fără aplicarea Regulilor generale de interpretare, clasificarea ar fi greu de realizat.

Principiile privind determinarea obiectului impunerii, modul de calculare şi achitare a taxelor pentru resursele naturale sunt stabilite prin titlul VIII din Codul fiscal. Din sistemul taxelor pentru resursele naturale reglementate prin acest titlu fac parte: 1. taxa pentru apă; 2. taxa pentru efectuarea prospecțiunilor geologice;

Entitatea noastra doreşte sa închirieze automobilul directorului ( fondatorului ) pentru necesitatile întreprinderii. Am nevoie de model de contract şi baza legislativă care indică ce surse şi în ce volum pot fi atribuit la cheltuieli: combustibil, ulei, cauciuc, piese de shimb, asigurarea tehnică a automobilului? Avem nevoie de foi de parcurs, dar cum să divizăm kilometrajul pentru necesităţile agentului economic şi nevoile personale ?

În luna curentă agentul economic „GF” SRL a fost supus controlului fiscal prin metoda verificării totale pentru perioada anului 2015. În rezultatul controlului s-a constatat că contribuabilul „GF” SRL dispune de automobile şi camioane pe care le utilizează în activitatea de întreprinzător şi toate cheltuielile privind consumul de combustibil şi de ulei pentru motoare le-a dedus în scopuri fiscale, fără a ţine cont de limitele stabilite de legislaţie, ceea ce a dus la diminuarea venitului impozabil pentru perioada anului 2015. Ce sancţiuni îi vor fi aplicate contribuabilului „GF” SRL în situaţia dată şi cum trebuiau să fie deduse cheltuielile menţionate?

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat pe 25 august 2017 spre consultare „Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative”, care are ca scop aducerea cadrului legal în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. Analiza modificărilor și completărilor propuse la cele 82 de acte legislative, după cum este menționat și în Nota informativă, relevă că, în linii mari, modificările propuse pot fi grupate în 4 categorii: 1. Unificarea normelor legale privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților bugetare independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și la procedurile bugetare generale stipulate în legea nr. 181/2014

Agentul economic va prezenta Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică o declarație de conformitate în formă scrisă, în care vor fi incluse informații despre identitatea materialelor și obiectelor active și inteligente ce vin în contact cu produsele alimentare. În Monitorul Oficial din 19 octombrie curent a fost publicat Regulamentul sanitar respectiv. Potrivit documentului, materiale și obiecte active sunt acele obiecte proiectate să încorporeze deliberat componente care ar elibera substanțe pe produsele alimentare ambalate ori în mediul în care se află produsele.