În conformitate cu art.93 pct.4) din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuită a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri,

Compania X rezidentă (SRL plătitoare de TVA) oferă unei persoane juridice nerezidente în locațiune un apartament (bun imobil cu destinație locativă situat pe teritoriul RM), pe care îl deține în proprietate. Contractul de locațiune încheiat între compania rezidentă (locator) și persoana juridică nerezidentă (locatar), prevede stabilirea prețului locațiunii imobilului în valută străină (euro).

Entitatea a recepționat de la bancă factura fiscală cu denumirea ,,Livrare cu titlu gratuit pentru eliberarea certificatului chei publice" în suma de 100 lei, inclusiv TVA. Cum reflectă factura fiscală în Declarația privind TVA?

Se ia oare în considerare la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al TVA suma avansurilor primite în contul viitoarelor livrări?   Conform art.112 alin.(1) CF, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 mil. lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) CF.

Intermediarilor în asigurări/reasigurări le este interzisă încasarea remunerărilor, comisioanelor sau altor plăți la intermedierea contractelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă și externă, anunță Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) prin circulara privind aplicarea Legii nr. 273 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. De asemenea, documentul prevede că brokerul de asigurare sau de reasigurare este privat de intermediere a contractelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă și externă în numele și pe cheltuiala asigurătorului.

Conform prevederilor art. 1667 din Codul civil (CC), prin contract de intermediere, o parte (intermediar) se obligă față de cealaltă parte (client) să acționeze în calitate de mijlocitor la încheierea unui sau mai multor contracte între aceasta şi terț.

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

În ultima perioadă de timp, pentru companiile IT din Republica Moldova, tot mai atractiv devine procesul de elaborare a aplicațiilor în scopul plasării acestora pe platformele Google Play și App Store. Această modalitate de comercializare a produselor/serviciilor IT (aplicațiile IT) diferă esențial de

Cadrul normativ național în domeniul energetic/energiei regenerabile nu include definiții pentru noțiunile „parc fotovoltaic" si ”parc eolian” acestea fiind utilizate, de regulă, în literatura de specialitate. Respectiv, prevederile art. 103 alin.(l) pct.30) din Codul fiscal, urmează a fi interpretate urmare a coraborării acestora cu prevederile legislației sectoriale, după cum sunt prezentate mai jos.

În ultima perioadă observăm o schimbare semnificativă în modalitatea în care oamenii gestionează tranzacțiile financiare, cu o tendință evidentă către extinderea utilizării cardurilor bancare în detrimentul tranzacțiilor în numerar.

Potrivit art.1810 alin.(1) și (2) din Codul civil nr.1107/2002, cardul bancar este un instrument de plată emis de o bancă (emitent) care permite titularului cardului să retragă bani în numerar, să efectueze transfer de sume băneşti în limitele disponibilului din

Vor fi atribuite la deduceri cheltuielile de deplasare în cazul în care nu au fost întocmite documentele stabilite de legislație? Conform art.24 alin.(3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare

Creșterea competitivității și dezvoltarea durabilă a sectorului agroindustrial, asigurarea gestionării a resurselor naturale, dezvoltarea socioeconomică rurală sunt scopurile proiectului legii cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, propus de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru consultări publice.

Criteriile de eligibilitate și aspectele referitoare la garantarea creditelor ipotecare în cadrul Programului de stat ”Prima casă” sunt reglementate de Legea nr.293/2017 privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat ”Prima casă”, Regulamentul de implementare a Programului de stat ”Prima casă”, aprobat prin HG nr.202/2018 și unele Ordine ale Ministerului Finanțelor.

Fondatorul (persoană fizică) la compania B vinde capitalul social al societății 100% din 100%, care constituie 12 200 000 lei companiei A la preț de piață prin negocieri cu prețul de 2 500 000 lei, tranzacție prin virament bancar.

Introducerea IFRS 17 Contracte de asigurare a schimbat în mod semnificativ modul în care companiile de asigurări recunosc, evaluează și prezintă contractele de asigurare în situațiile lor financiare. Unul dintre cele mai importante aspecte ale IFRS 17 este marja de serviciu contractuală (CSM),

Art. 177 alin. (2) din Codul civil (CC) stabilește că persoana juridică poate avea o altă persoană juridică în calitate de administrator, care, în condițiile legii și ale actului de constituire, este desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe contul persoanei juridice.

Legislația muncii din RM trece în anii 2025–2026 prin cea mai amplă modernizare din ultima perioadă de timp. Scopul principal al modificărilor operate în Codul muncii (CM) este armonizarea normelor naționale cu directivele UE, consolidarea protecției sociale a lucrătorilor și...

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.