Entitatea „X” a suportat un incendiu de proporții la magazinul specializat, în urma căruia au fost distruse mărfurile, utilajul și, respectiv, imobilul. Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale cheltuielile înregistrate în contabilitate ca rezultat al constatării acestei situații excepționale?

Potrivit art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art. 83, este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei (fără a ţine cont de prelungirea termenului).

Ținând cont de faptul că termenul-limită de prezentare de către subiecții furnizori ai informației ce urmează a fi prezentate din surse indirecte expiră pe data de 25 februarie, venim cu unele precizări solicitate de subiecții vizați.   Modul de prezentare şi structura informaţiei   Modul, structura și termenele de prezentare a informațiilor ce urmează a fi prezentate în mod obligatoriu Serviciului Fiscal de către subiecții indicați în art. 22611 din Codul fiscal sunt stabilite prin Ordinul SFS nr. 427/2018 „Cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare

În momentul de față, pe teritoriul RM sunt în circulație trei tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA: Facturi fiscale imprimate de sine stătător prevăzute cu însemne de protecție (obținute prin intermediul „Comanda on-line a formularelor tipizate”, cu alocarea seriei și diapazonului de numere);

Studiu ce caz: Compania de construcții B a încheiat un contract de arvună cu un potențial cumpărător D (persoană juridică) un bun imobil cu destinație comercială. D a transferat o parte din suma negociată în calitate de arvună, cu condiția că peste 2 luni va fi încheiat un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil respectiv, suma arvunei transferate fiind considerată parte a plății pentru respectivul bun imobil

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare este stabilit prin Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017). Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă

Potrivit art. 7 al Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare - Legea nr. 156/1998), dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul personal,

Începând cu ianuarie 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a investigat de comun cu Serviciul Fiscal de Stat 258 cauze penale, iar în aceeași perioadă, peste 9 mil. lei au fost încasați în bugetul de stat.   Banii au fost încasați în rezultatul activității de investigație și de urmărire penală, iar ca măsuri asiguratorii, la solicitarea procurorilor PCCOCS au fost aplicate sechestre în sumă de aproape șase milioane lei.

Potrivit prevederilor art.95 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova.

În conformitate cu art.18 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligația de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de legea menționată, de standardele de contabilitate și de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b).

În procesul aplicării atât a legislației ce reglementează utilizarea ECC, cât si a celei din domeniul protecției consumatorilor se constată unele aspecte incerte privind documentarea corectă a acţiunilor în procesul de lucru cu consumatorii care solicită înlocuirea unui produs nealimentar

În cazurile în care suma drepturilor de import exigibile pentru mărfurile transportate sub acoperirea Carnetului TIR va depăşi suma garanţiei sau dacă vor exista motive de a presupune că transportatorul nu poate garanta respectarea prevederilor legislaţiei vamale a Republicii Moldova, vor putea fi aplicate proceduri de garantare suplimentară, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Convenţia TIR, 1975). Documentul a fost inclus pe agenda ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător de ieri, 16 noiembrie curent.  

Prevederile art. 87 alin. (11) din Codul fiscal (CF) au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Pe parcursul acestei perioade, din partea contribuabililor au parvenit mai multe întrebări aferent aplicabilității acestei norme, pe care le vom analiza în cele ce urmează.

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Medierea judiciară ca fază obligatorie în cadrul unor proceduri civile va fi exclusă. Parlamentul a aprobat abrogarea capitolului XIII1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de protecţia consumatorilor, litigiile de familie, litigiile de muncă, litigiile succesorale etc.     Reamintim că medierea judiciară a fost instituită în anul 2017 cu scopul de a reducere din volumul de muncă al judecătorilor, însă, pe parcursul anilor, s-a constatat că este o metodă ineficientă de soluționare prealabilă a litigiilor, care a îngreunat semnificativ procedurile judiciare.

Autoritățile și instituțiile bugetare ale municipiului Chișinău vor implementa o politică de contabilitate unică, ținând cont de specificul activității entității. Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat cu 42 de voturi în ședința de astăzi, 27 aprilie, proiectul deciziei cu privire la probarea Politicii de contabilitate unice pentru autoritățile/ instituțiile bugetare ale mun. Chișinău.   Politica de contabilitate unică a instituțiilor subordonate primăriei mun. Chișinău și CMC va fi elaborată în conformitate cu Legea contabilității nr. 113/2007, Ordinului Ministrului finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.