Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

Biroul Naţional de Statistică informează că exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2017 s-au cifrat la $224,1 mil., cu 7,8% mai mult față de luna precedentă și cu 15,8% — comparativ cu luna septembrie 2016. În ianuarie-septembrie 2017 exporturile de mărfuri au totalizat $1651,8 mil., volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2016 cu 15,3%.

Volumul exporturilor moldovenești în ianuarie-august 2017 a crescut cu 15,2% față de perioada similară din 2016, până la $1 mld. 427,9 mil. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exportul mărfurilor autohtone a însumat în 8 luni din 2017 $913,4 mil. (64% din volumul total), în creștere cu 16,9% față de perioada similară din anul precedent.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Funcționarii publici de conducere de nivel superior și funcționarii publici de conducere din cadrul Parlamentului, Cancelariei de Stat și Preşedinţiei nu vor putea participa la greve. Hotărârea Guvernului prin care au fost operate modificări în Nomenclatorul unităţilor, sectoarelor şi serviciilor, ale căror salariaţi nu pot participa la grevă, a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. De asemenea, documentul prevede că din organizaţiile de asigurare a ordinii publice, a ordinii de drept şi a securităţii statului, vor fi privaţi de dreptul de participare la grevă doar angajaţii de competenţele funcţionale ale cărora ţine asigurarea ordinii publice,

Pentru prima dată după 2014, Grecia a înregistrat două trimestre consecutive de creștere a Produsului Intern Brut, punând astfel capăt recesiunii, arată datele statistice publicate.

Dacă o companie de turism rezident al Republicii Moldova beneficiază de anumite servicii de transport prestate de către o companie de transport din România, pentru transportul unor turiști în Grecia, serviciul dat urmează a fi supus impozitării cu calcularea TVA la import de servicii? Potrivit art. 93 pct. 9) din CF, prin noțiunea de import de servicii se subînțelege prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Titlul X al Codului muncii poate fi completat cu un capitol (XVI1) ce va reglementa munca prin agent de muncă temporară. Această prevedere se conține în proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative promovat de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Conform redacției propuse, munca prin agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) este cea prestată de un salariat temporar, care va încheia un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară şi va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia. Atunci când un salariat temporar va fi pus la dispoziţia utilizatorului, raportul de muncă dintre salariatul temporar şi agentul de muncă temporară nu va înceta, iar intre salariatul temporar şi utilizator raportul de muncă nu va apărea.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

În conformitate cu art. 234 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele care au calculat greșit impozitul și/sau taxa, dacă acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în condițiile reglementate la art. 214 alin. (8), sunt absolvite de aplicarea amenzilor și penalităților pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului repetat.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Situația 1 În perioada anului 2019, întreprinderea X a fost supusă unui control fiscal tematic privind corectitudinea și plenitudinea calculării și declarării obligațiilor fiscale aferente salariilor calculate și altor recompense. În rezultatul controlului fiscal s-a stabilit că, contribuabilul a diminuat suma contribuției de asigurări sociale de stat obligatorie aferente salariilor calculate pentru perioada fiscală luna august 2019 în sumă totală de 6000 lei, inclusiv aferent angajatului P1 în sumă de 1500 lei, P2 – 2000 lei și P3 – 2500 lei.

Entitatea M SRL la plata din 28.06.2019 cu reducere de 15% a impozitului funciar a indicat greșit codul IBAN. Greșeala constă în faptul că la generarea codului IBAN în loc de o localitate rurală a fost selectată alta. În ce mod urmează a fi corectată eroarea comisă? Cum afectează eroarea respectivă reducerea de 15% a impozitului funciar?

Suntem o întreprindere cu mulţi angajaţi, care se eliberează sau se angajează pe parcursul lunii. La fel, avem persoane care pleacă în concediu de îngrijire a copilului. În luna februarie 2019 am prezentat darea de seamă DSA 19, în care a fost greşit declarată data acordării concediului de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani. Cum urmează să corectăm acest raport? Prin Ordinul nr.33 al Ministerului Finanţelor din 18 februarie 2019 au fost introduse modificări la Ordinul nr. 126 din 4 octombrie 2017 la care, în anexa nr. 3, a fost aprobat formularul tipizat Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (în continuare – Forma IRM 19), care a substituit forma DSA 19 şi tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC 18.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.