Creşterea puternică a creditării de consum a devenit un risc serios pentru economia Turciei, potrivit Standard&Poor’s, care avertizează că încetinirea creşterii economice, tulburările politice şi reticenţa investitorilor străini provoacă înrăutăţirea mediului operaţional al băncilor din această ţară. Lira s-a depreciat joi la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, oponenţii politici ai premierului Recep Tayyip Erdogan continuând acuzaţiile de corupţie la adresa guvernului, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile locale.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) va îmbunătăţi prognoza privind creşterea economică globală, a declarat directorul general al instituţiei, Christine Lagarde, după ce aprecia în decembrie progresele înregistrate de SUA, cea mai mare economie a lumii. "Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni", a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg.

Pentru a stopa prăbuşirea lirei, banca centrală turcă a promis că nu va ezita să majoreze dobânzile şi să înăsprească politica monetară, acţiune evitată până acum pentru a nu pune în pericol creşterea eco­nomică şi care reprezintă un semn al gravităţii efectelor pe care le poate avea furtuna valutară de pe pieţele emergente precum Turcia, India, Brazilia, Argentina şi Africa de Sud.

Indicele de convergență dintre economia transnistreană și cea din dreapta Nistrului Procesul de divergență dintre economiile din dreapta și stânga Nistrului continuă. Conform ultimelor date disponibile, în Q1:14, indicele de convergență, calculat de EXPERT-GRUP, și-a continuat dinamica negativă începută în 2013, fiind cauzată de performanțele mai modeste ale economiei transnistrene în raport cu celei din dreapta Nistrului.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Guvernul şi coaliţia de guvernare au adoptat pentru anul fiscal 2014-2015, care va începe la 1 aprilie, un proiect de buget care presupune cheltuieli de 95.880 miliarde yeni (921 miliarde de dolari), potrivit ministrului de Finanţe Taro Aso, citat de Bloomberg. Necesarul de finanţare estimat pentru anul viitor a fost redus uşor, la aproximativ 396 miliarde de dolari.

Programul de stimulare s-a dovedit inutil şi un singur lucru poate salva economia americană — un dolar slab, dar acest lucru ar afecta zona euro, susţin specialiştii în piaţa valutară ai casei de brokeraj Admiral Markets.

Sefii de state si de guverne din G20 au avertizat la incheierea summitului de la Sankt Petersburg ca redresarea economiei mondiale va fi slaba din cauza riscurilor legate mai ales de economiile emergente, iar bancile centrale s-au angajat din acest motiv sa modifice politicile monetare cu precautie.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.