Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

La 1 octombrie 2021 a intrat în vigoare Acordul de modificare a Convenției colective în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022. Documentul prevede stabilirea nivelului salariului tarifar pentru I categorie de calificare, coeficientul și valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare, inclusiv următorii pașii pentru asigurarea creșterii salariului în ramura construcțiilor și a industriei materialelor de construcții. Cu toate acestea, semnatarii și-au asumat angajamentul de a negocia în continuare majorarea salariului în ramură care ar urma să fie pus în aplicare din 1 ianuarie 2022.

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

La data de 11 octombrie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrate 10847 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu numărul înregistrat acum o lună, când erau 10469 locuri vacante. Cel mai mare număr de locuri libere este înregistrat în capitală – 5020 și în mun. Bălți – 1021, iar cel mai mic – în Sângerei (33). În UTAG agenții economici au declarat 245 locuri vacante.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1700 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total.

Îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de inovare, îmbunătățirea culturii și abilităților antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la  resurse financiare, dezvoltarea infrastructurii de suport a afacerilor sunt sarcinile prioritare ce urmează a fi realizate în cadrul implementării Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (Programul PACC), elaborarea acestuia fiind inițiată de Ministerul Economiei.   Conceptul PACC prevede și direcțiile conexe celor prioritare și planificate în noul document de politici publice care vor viza dezvoltarea regională și specializarea

Prezentul articol, în care sunt abordate aspectele-cheie ce urmează a fi luate în considerare la auditarea estimărilor contabile: cerințele ISA 540 (revizuit) „Auditarea estimărilor contabile și a prezentărilor de informații aferente” (în continuare – ISA 540 (revizuit)) și modul de abordare de către auditor a cerințelor înaintate, este o continuare a articolului publicat în numărul precedent al revistei

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova (include populația ocupată și șomerii), a sporit în lunile ianuarie-septembrie 2021 cu 1,6% față de aceeași perioadă a anului precedent și a atins cifra de 908,3 mii persoane, comunică Biroul Național de Statistică (BNS).  Totodată, populaţia ocupată a constituit 885,7 mii persoane, fiind în creștere cu 2,6% față de trimestrul III 2020 (863,4 mii).   Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a constituit 42,8%, fiind în creștere față de nivelul perioadei corespunzătoare ale anului precedent cu 1,3 %.

4.8.16 Cum se aplică scutirea de acciză pentru alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină? 4.8.15 În temeiul cărui document se aplică scutirea de plata accizelor pentru alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000, destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică?

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul

În lunile ianuarie-iunie 2021 mărimea salariului mediu lunar la contribuabilii monitorizați de către Serviciul Fiscal de Stat prin prisma Programului de conformare a înregistrat o creștere cu 12% și a constituit 2834 lei față de 2537 lei la situația din 31 decembrie 2020. Conform rezultatelor monitorizării contribuabililor din sectoarele cu risc sporit de neconformare fiscală făcute publice de SFS, în semestrul I al anului curent salariu mediu în agricultură a crescut în comparație cu datele de la finele anului trecut cu 146 lei sau cu 7% și a constituit 2371 lei, în comerțul cu amănuntul și cu ridicata – cu 326 lei sau cu 12 la sută, constituind  2967, în comerțul electronic – cu 247 lei (spor cu 7%), atingând 3753 lei, în industria extractivă – cu 112 lei sau cu 5%, până la 2153 lei.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 10469 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu cel înregistrat la finele lunii precedente, când erau declarate libere 9847 posturi.   Cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în Chișinău – 4709 și în Bălți – 1150, iar cele mai puține – în Sângerei (29). În UTAG angajatorii propun 212 locuri de muncă vacante.  

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit în trimestrul II curent 874,0 mii persoane, fiind în creștere cu 1,9% față de trimestrul II din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 842,6 mii persoane, cu 2,6% mai mult decât în trimestrul II din anul precedent. Totodată, ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost de 56,6%, iar cea a persoanelor ocupate din mediul urban – 43,4%.

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 9 august anul curent, erau înregistrate 8829 locuri de muncă vacante, numărul fiind în creștere comparativ cu cel înregistrat acum două săptămâni, când erau 8583 locuri vacante.   Tradițional, cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în Chișinău – 3942 și în Bălți – 975, iar cele mai puține sunt înregistrate în Dubăsari – 25.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au prezentat pentru anul precedent 102140 declarații cu privire la impozitul pe venit, cu 2940 mai multe decât în anul 2019. După modalitatea de perfectare, cele mai multe (57530 declarații) constituie cele electronice, pe suport de hârtie au fost prezentate 42529 declarații, iar 2081 de contribuabili au preferat să prezinte declarația rapidă, se constată în Raportul publicat de Serviciul Fiscal de Stat.   Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au declarat pentru anul 2020 venituri în valoare de 397,5 mld. lei, cu 35,8 mld. lei mai puțin față de anul 2019. Cheltuielile declarate de aceștia constituie 371,8 mld. lei sau cu 28,8 mld. lei mai puțin decât în anul precedent.

Numărul mediu al salariaților în trimestrul I al anului 2021 s-a diminuat cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, conform datelor Biroului Național de Statistică, în unele activități economice în perioada de referință au fost înregistrate fluctuații considerabile ale numărului mediu de salariați.   Comparativ cu trimestrul I din anul 2020, cele mai semnificative scăderi ale numărului mediu de salariați în ianuarie-martie curent au fost înregistrate în activitățile de cazare și alimentație publică – cu 21,2%; alte activități de servicii – cu 12,6%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 8,5%.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunță că, la 12 iulie curent, în baza de date erau înregistrate 8439 locuri de muncă vacante. Comparativ cu datele publicate la sfârșitul lunii iunie, numărul locurilor vacante nu s-a modificat esențial, fiind în creștere cu 142 unități, dar și față de cel înregistrat în perioada similară din anul precedent (13 iulie 2020), când au fost declarate vacante 8491 locuri de muncă.   În capitală, tradițional, sunt înregistrate cele mai multe locuri vacante (3657), iar cele mai puține – în Criuleni (26). În Bălți agenții economici oferă 885 locuri vacante, în Cahul – 234, iar în UTAG – 104.